Guvernarea are RESTANȚE mari la capitolul implementare a Acordului de asociere cu UE. Până la finele anului mai sunt necesare 1 250 de măsuri

Autoritățile R. Moldova urmează să mai îndeplinească aproximativ 70% de măsuri din Programul de implementare a Acordului de Asociere. Activitatea Guvernului ar urma să fie orientată pe trei obiective majore: promovarea îndeplinirii acțiunilor rămase din PNAIAA, negocierea viitoarei Agende de Asociere RM-UE (2017-2019) și elaborarea unui nou Program de implementare al Acordului de Asociere pentru anul 2017, se arată într-un studiu realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Potrivit analiștilor IPRE, gradul total de implementare a Programului Național de Implementare a Acordului de Asociere RM-UE (PNAIAA), constatat la 1 iulie 2016, este de 29% şi nu de peste 70 la sută așa cum spun autorităţile.

În deschiderea Conferinței de prezentare a studiului, Peter Tomášek, diplomat pentru Dezvoltare și Cooperare în cadrul Ambasadei Slovaciei în R. Moldova, a menționat despre rolul deosebit al societății civile în monitorizarea independentă a acțiunilor întreprinse în realizarea Acordului de Asociere RM-UE. „Cu siguranță, Acordul de Asociere este foarte important pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Acesta este important nu numai pentru Guvern, dar și pentru cetățenii simpli. Slovacia deține Președinția Consiliului Uniunii Europene și va continua să susțină Republica Moldova în acest proces”, a spus diplomatul.

Directorul Executiv IPRE și unul din autorii studiului, Iulian Groza, e de părere că, în pofida unui nivel redus de încredere, relațiile RM-UE au continuat să se revigoreze în comparație cu anul 2015. „Indicele de realizare a PNAIAA în trimestrul II, 2016, este de 46,7%. Totodată, gradul total de implementare al Acordului de Asociere este de 29%. În acest sens, sarcina de îndeplinire a măsurilor rămase pentru a doua jumătate a anului 2016 este una foarte mare. Chiar dacă va fi menținut pasul de implementare în medie de +10% trimestrial, am putea anticipa un grad total de realizare al angajamentelor până la sfârșitul anului de aproximativ 50-55%”, a precizat Groza.

Totodată, viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Daniela Morari, a spus că Guvernul a realizat 45% din acțiuni, cu 13% mai multe decât în ultima jumătate a anului trecut. „Foaia de Parcurs este realizată în proporție 88%, iar toate recomandările partenerilor externi au fost luate în considerație”, a subliniat aceasta.

De asemenea, analiștii IPRE au analizat progresul calitativ pe domenii-cheie ale Acordului de Asociere RM-UE (titlurile II-VI) în special cu privire la domeniul justiției și combaterea corupției, sectorul financiar-bancar, energie, agricultura și dezvoltare rurală, aplicarea Zonei de Liber Schimb Aprofundate și Cuprinzătoare (ZLSAC) și cooperarea în domeniul asistenței financiare.

„Acțiunile din Titlul II – Dialogul Politic și Reformele, Cooperarea în Domeniul Politicii Externe și de Securitate – a fost realizat în proporție de 53,7%. Titlul III – Justiție, Libertate și Securitate – 63,3%. Titlul IV – Cooperarea Economică și Alte Tipuri de Cooperare Sectorială – 41,4%. Titlul V – Comerț și Aspecte Legate de Comerț – 49,9%. Titlul VI – Asistență Financiară și Dispoziții Antifraudă și de Control – 47,6%. Totodată, vreau să menționez că, până la sfârșitul anului 2016, Guvernul trebuie să implementeze încă 1 250 de măsuri, ceea ce presupune un efort considerabil din partea autorităților”, a comentat Iulian Rusu, moderator justiție și anticorupție la IPRE.

În acest context, Eugen Ghiletchi, moderator Politici Economice la IPRE, a spus că, dat fiind faptul că aproape 70% din active continuă să rămână în băncile care sunt sub supraveghere specială, asanarea situației din sistemul financiar trebuie să fie o prioritate națională.

La rândul sau, Wicher Slagter, șeful secției Politică și Economie a Delegației UE din R. Moldova, a punctat cele mai grave probleme, care împiedică dezvoltarea țării. „Aș vrea să atrag atenția că ar trebui mai mult progres în timpul apropiat. De exemplu, legislația pe anticorupție trebuie îmbunătățită, deoarece aceasta este cea mai mare problemă a Moldovei. La aceasta se mai adaugă reforma justiției, consolidarea sistemului financiar-bancar, reforma administrației publice, îmbunătățirea mediului de afaceri. Oamenii de afaceri din Occident nu vin în țară tocmai din cauza că în toate acestea sectoare sunt probleme. Sperăm că R. Moldova va rezolva aceste carențe cât mai rapid”, a menționat reprezentantul UE.