Graba SUSPECTĂ de la Procuratură

Schimbări // În ultimele două luni, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat și desfășurat concursuri de alegere a noilor procurori-șefi din 12 raioane, dar și a șefului Procuraturii mun. Chișinău și a procurorului Anticorupție.

Cu câteva luni înainte de a intra în vigoare noua Lege cu privire la procuratură, care prevede un concurs mult mai complicat pentru selectarea șefilor de procuraturi teritoriale sau specializate, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) s-a apucat de organizat concursuri de numire a noilor conducători în procuraturile conduse de interimari.

Acum o lună, CSP a ales un nou procuror al mun. Chișinău. Vineri a fost ales noul conducător al Procuraturii Anticorupție. Aceste două structuri din cadrul Procuraturii Generale urmează să joace un rol-cheie în reformarea Procuraturii, afirmă experții, precizând că rolul conducătorilor instituțiilor va fi determinant.

Concurs-fulger

După nouă luni de interimat, CSP a decis, în sfârșit, să aleagă un nou procuror anticorupție. Concursul a avut loc vineri, iar șansele cele mai mari de a ajunge la conducerea instituției le-a avut din start ex-șeful Secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal, Viorel Morari.

Procurorul, care a mai condus (pe post de interimar – n.r.) Procuratura Anticorupție în a doua jumătate a anului 2012, a obținut cele mai bune rezultate la probele de evaluare desfășurate de Colegiul de calificare al CSP, al cărui președinte este tot Morari.

„Acest fapt nu are nicio relevanță”, ne asigura joi președintele CSP, Mircea Roșioru. Potrivit lui, pe perioada concursului, conducerea Colegiului de calificare a fost asigurată de un reprezentant al societății civile.

„Este vorba despre profesorul universitar Adriana Eșanu. Este o persoană cu o reputație ireproșabilă, de aceea nu putem pune la dubiu calitatea evaluării”, afirmă Roșioru.

Demis pentru incompetență

După proba scrisă și cea de evaluare a cunoștințelor practice și teoretice, Morari a obținut 9,37 de puncte.

„Asta nu înseamnă că domnul Morari va fi desemnat câștigător al concursului. Trebuie luate în calcul și avizele de la SIS și Securitatea Internă a Procuraturii Generale, dar și programul de dezvoltare strategică prezentat de fiecare dintre candidați”, afirmă președintele CSP.

Întrebat despre avizele de la SIS, Roșioru a precizat că, din punctul său de vedere, niciunul dintre candidați nu are un aviz negativ.

Vineri, Morari a fost însă desemnat câștigător al concursului și a revenit, pentru un mandat de cinci ani, la Procuratura Anticorupție de unde a fost demis în ianuarie 2013 de către procurorul general interimar de atunci, Andrei Pântea, din cauza ratei înalte de persoane achitate de instanțele de judecată în dosarele instrumentate de PA.

Al doilea om în Procuratură

Procuratura Anticorupție pe care a preluat-o Morari va fi însă mult mai influentă din 1 august 2016.

Potrivit președintelui grupului de lucru pentru elaborarea Legii procuraturii, Vlad Gribincea, îndată după intrarea în vigoare a noii legi, Procuratura Anticorupție va obține mai multe atribuții și competențe, preluând o mare parte din competențele actuale ale Centrului Național Anticorupție.

„Noul procuror Anticorupție se va echivala funcției de prim-adjunct al procurorului general. Practic, el va atrage asupra sa toate criticile politicienilor, pentru că instituția va obține un grad mai mare de independență”, explică Gribincea necesitatea de a alege în această funcție o persoană integră și competentă care va avea un mandat de cinci ani, în condiții mult mai complicate de a fi demis.

Un șef controversat la cea mai mare procuratură

Pe 18 martie curent, cu un nou conducător s-a ales Procuratura mun. Chișinău. În pofida criticilor din presă, CSP l-a selectat în această funcție pe Igor Popa, fostul procuror al sectorului Râșcani al capitalei.

Anterior, Popa a fost acuzat de implicare în dosarul 7 aprilie, fiind în fruntea unui grup de procurori care s-a ocupat de evenimentele de atunci, dar și pentru mai multe dosare de răsunet pe care le-a gestionat.

Printre acestea se numără dosarele deschise pe numele lui Serafim Urechean, fost primar al capitalei, Constantin Becciev, directorul de la SA „Apă-Canal Chişinău”, Spiridon Danilescu, fost şef la SA „Franzeluţa”, Valeriu Pasat, fost director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi al politicianului Nicolae Andronic. Toţi au fost achitaţi după plecarea PCRM de la guvernare.

Tot Igor Popa a fost acuzat că a ascuns înregistrările video în care se vede cum este asasinat Valeriu Boboc.

„A avut cel mai bun rezultat, iar la luarea deciziei au fost luate în calcul și informațiile din presă”, declara la acel moment Roșioru.

Responsabilitate mai mare

Peste patru luni, după ce toate procuraturile de sector vor fi absorbite de Procuratura mun. Chișinău, aceasta va fi cea mai mare structură din cadrul Procuraturii Generale, cu un efectiv de peste 150 de procurori, față de 35 de procurori cât are în prezent.

„Era important să se țină seama de acest detaliu atunci când a fost selectat noul șef al Procuraturii Chișinău, pentru că una este să fii un bun manager pentru un colectiv de 35 de persoane și alta este să conduci o structură cu 150 de subalterni”, precizează Gribincea.

Roșioru dă asigurări că CSP a ținut cont de acest lucru atunci când l-a selectat pe Popa, mai ales că ultimul a prezentat și „cel mai bun program de dezvoltare strategică” a Procuraturii Chișinău care va fi reformată.

În așteptarea succesorului lui Gurin

De la 1 aprilie curent, a rămas vacantă și funcția de procuror general. Deocamdată nu se știe când și cum va fi ales noul șef al Procuraturii Generale. Dacă acest concurs va fi organizat până pe 1 august, prerogativa de a desemna candidatul îi revine președintelui Parlamentului, Andrian Candu. Ultimul a declarat anterior că și-ar dori ca viitorul procuror general să fie ales conform noilor reguli.

Legea nouă a procuraturii stabilește însă că procurorul general va fi numit de președintele republicii, la propunerea CSP. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie să fie operate modificări în Constituție. Miercuri, Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv pentru această modificare constituțională, dar înainte ca deputații să își dea votul, trebuie să mai aștepte șase luni. În aceste condiții, afirmă experții, dacă noul procuror general nu va fi ales până pe 1 august, nu vom avea un procuror general mai devreme de sfârșitul anului.

O nouă lege cu șefi numiți pe vechi

În martie și aprilie, CSP a organizat concursuri pentru alegerea noilor conduceri în 12 procuraturi raionale. Este vorba despre procuraturile din Ungheni, Strășeni, Căușeni, Sângerei, Briceni, Cahul, Edineț, Nisporeni, Ocnița, Soroca, Sângerei și Ialoveni.

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, susține că s-a decis să se organizeze acum concursurile pentru ca noii conducători să aibă timp pentru a se adapta și a începe implementarea noii Legi a procuraturii.

„Este vorba despre selectarea personalului, elaborarea Regulamentului de funcționare, în cazul Procuraturii Anticorupție”, explică Mircea Roșioru.