FUMIGENELE justiției. Ce s-a ales din acțiunile de regres inițiate de Ministerul Justiției

EȘEC // Inițiativa Ministerului Justiției de a-i obliga pe cei responsabili de condamnarea R. Moldova la CEDO să restituie prejudiciul achitat de stat a fost suspendată pe un termen nedeterminat

Inițiativa Ministerului Justiției de a obliga judecătorii, procurorii și funcționarii care se fac responsabili de condamnarea R. Moldova la CEDO să restituie paguba achitată de stat a trecut pe linie moartă.

La trei luni de la publicarea „listei negre” cu cei 37 de oamenii de stat care au prejudiciat bugetul cu circa o sută de mii de euro, după verdictele Curții de la Strasbourg, toate cauzele de regres au fost blocate în instanțele de judecată.

Motivul este că mai mulți judecători de la Curtea Supremă de Justiție au sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica legalitatea acțiunilor Ministerului Justiției. Examinarea sesizării ar putea dura ani.

S-au împotmolit

Cauzele de regres pentru recuperarea banilor pierduți la CEDO au fost una dintre primele acțiuni „în forță” anunțate de Guvernul Filip. La doar o săptămână de la controversata învestire a noului Executiv, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a ieșit într-o conferință de presă și a anunțat solemn că „R. Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul justiţiei, cât şi al întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală”.

Primii pe „eșafodul” reformelor lui Cebotari au fost scoși 27 de judecători, șapte procurori și doi funcționari. În privința acestora au fost pornite 11 cauze de regres, au avut loc primele ședințe de judecată și… gata.

Salvarea de la Curtea Constituțională

„Astăzi nu se examinează în fond nicio acțiune. Pârâții au depus demersuri de amânare invocând diferite motive. Majoritatea a cerut suspendarea examinării cauzelor, după ce a aflat că un grup de judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a depus o sesizare prin care solicită verificarea constituționalității Art. 27 din Legea privind agentul guvernamental, prin care i se permite Guvernului să inițieze acțiuni de regres pentru a recupera banii achitați pentru condamnarea R. Moldova la CEDO. Așteptăm decizia Curții Constituționale (CC). Dacă norma legală va fi declarată neconformă Constituției, nu mai putem face nimic”, a declarat, pentru Ziarul NAȚIONAL, Constantin Cachița, șeful Direcției contencios din cadrul Ministerului Justiției, și reprezentantul ministerului în mai multe cauze de regres inițiate de instituție.

Deși majoritatea celor acționați în judecată refuză să repare prejudiciul adus statului, o persoană a acceptat inițial, potrivit lui Cachița, soluționarea amiabilă a cauzei. Când a aflat însă despre sesizarea de la CC, pârâtul s-a răzgândit să mai întoarcă banii.

Cachița speră că CC va examina cât mai curând solicitarea judecătorilor, pentru a permite deblocarea acțiunilor în instanță, dar observă că nu există nicio normă legală care să stabilească un termen în care Curtea trebuie să se pronunțe. Examinarea ar putea avea loc și peste un an.

Inițiativa ministrului, blocată de trei magistrați

Cererea de la Curte la care se referă funcționarul a fost depusă de judecătorii CSJ Valeriu Doagă, Galina Stratulat și Tatiana Vieru. Cei trei magistrați, împreună cu judecătorii Djeta Chistol (Judecătoria Centru), Iulia Cimpoi (Curtea de Apel Chișinău), Tamara Chișca-Doneva (CSJ) și mama ministrei Sănătății, Adela Glavan, tot ea şefa Aso­ci­a­ţiei medi­cale Cen­tru din Chi­şi­nău, au fost chemați în judecată de Ministerul Justiției pentru a returna sta­tu­lui 5 960 de euro, după hotărârea „Radu contra Mol­do­vei”, din apri­lie 2014. Recla­manta Lili­ana Radu s-a plâns la CEDO de încălcarea dreptului la viață privată după ce au fost făcute publice informații din dosarul său medical.

Suma prejudiciului urma să fie împărțită în părți egale, după principiul răspunderii solidare. Astfel, fiecare dintre cei șapte pârâți ar fi trebuit să returneze Ministerului Finanțelor câte 851 de euro sau câte 19 mii de lei.

Argumentele magistraților

În sesizarea depusă la Curtea Constituțională, magistrații vizați de acțiunea de regres afirmă însă că li se pare neconstituțional ca statul să le ceară socoteală pentru dosarul pierdut la Strasbourg și asta pentru că judecătorii sunt independenți, imparțiali și inamovibili și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare.

„Judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiției și pentru hotărârea pronunțată, dacă nu va fi stabilită, prin sentință definitivă, vinovăția lui”, se mai argumentează în sesizarea depusă la Curte, în baza unei hotărâri emise de judecătoarea Oxana Parfeni, de la Judecătoria Buiucani, care urma să examineze acțiunea de regres care îi viza pe acești judecători.

În încheierea emisă de Parfeni pe 18 martie curent se menționează că, până la examinarea sesizării de către CC, procesul de judecată va fi suspendat.

Serviciul de presă al Curții Constituționale ne-a informat că, deocamdată, nu a fost stabilită o dată la care va fi examinată sesizarea judecătorilor.

Nouă ani și 18 mii de euro recuperați

R. Moldova pare să aibă ghinion la acțiunile de regres. Înainte ca Ministerul Justiției să obțină dreptul de a-i acționa în judecată pe cei care se fac vinovați de condamnarea R. Moldova la CEDO, această competență a deținut-o Procuratura Generală.

Din 2006 și până în 2015, PG a inițiat 11 acțiuni de regres, iar drept rezultat, în șase cazuri au fost obținute decizii judecătorești irevocabile prin care mai mulți funcționari de stat au fost obligați să restituie statului 18 mii de euro. Printre aceștia, potrivit site-ului anticorupție.md, se numără și fostul ministru al Educației, Victor Țvircun, și fostul ministru al Transporturilor, Anatolie Cupțov.

Procuratura Generală a avut o tentativă de a iniția o acțiune de regres în privința unui magistrat, dar nu a reușit să obțină acordul Consiliului Superior al Magistraturii, care și-a argumentat refuzul prin faptul că un judecător nu poate fi tras la răspundere pentru o decizie adoptată.

Vladimir Coteț, viceprimarul mun. Chișinău:

„Aceste acțiuni de regres sunt o nebunie. În decizia de la CSJ care a fost contestată la CEDO se face referire la faptul că Consiliul Municipal Chișinău a refuzat să îl asigure cu spațiu locativ pe reclamant. De unde a apărut numele meu în lista Ministerului Justiției, nu știu. Care este vina mea că în buget nu sunt prevăzuți bani pentru construcția sau procurarea spațiului locativ social? Aceasta este prima acțiune de regres în care sunt atras, dar dosare pierdute la CEDO din cauza refuzului autorităților de a asigura cetățenii cu spațiu locativ sunt multe. Dacă o să mi le pună pe toate în spate, nu știu de unde ar trebui să iau bani pentru a plăti prejudiciul. Aștept decizia Curții Constituționale, sper să se facă dreptate”.

Trei ani, 62 de dosare și 721 de mii de euro

Legea cu privire la Agentul Guvernamental prevede că Ministerul Justiției poate depune acțiunile de regres în termen de trei ani din ziua achitării sumelor stabilite de CEDO sau prin acordul de soluționare amiabilă.

Potrivit datelor Asociației „Juriști pentru drepturile omului”, în ultimii trei ani (2013-2015), R. Moldova a pierdut 62 de dosare la CEDO, în valoare totală de 721 de mii de euro.

Chiar dacă printre aceste cauze se găsesc și unele cu prejudicii mult mai mari (în cauza „Strugaru c. Moldovei”, din 22 octombrie 2013, statul a fost obligat să achite un prejudiciu de aproape 97 de mii de euro – n.r.), Ministerul Justiției a preferat să înceapă recuperarea banilor de la dosare cu sume mai mici.

Cauzele de regres inițiate de minister vizează sume de la 20 de mii de lei până la 400 de mii de lei.