Frustrarea: Cum ajunge să ne OTRĂVEASCĂ viaţa? Cât contează insatisfacţiile?

Sursa: csid.ro

Interdicţia de a face ceva anume, insatisfacţiile şi inhibiţiile au fost botezate academic frustrări. De ce ajung oamenii să fie dominaţi de frustrări?

„Din neputinţă. Când subiectul simte că nu poate face ceva anume, devine irascibil, uneori, chiar şi agresiv. Subiectul este supărat pe el însuşi, pentru că îşi înţelege propriile limite. Ştiind asta, nu poate decât să dezvolte gradual inteligenţa emoţională.

Prin intermediul inteligenţei emoţionale, frustrările pot fi ţinute sub control. Dacă răspundem corect la întrebarea «De ce ne simţim frustraţi», cu siguranţă, în timp, o să conştientizăm sursele frustrărilor. Ce atrage conştientizarea frustrărilor? Schimbarea stării de nelinişte în linişte. Imediat? Nu. În timp. Agresivitatea dispare, iar subiectul devine împăcat cu ceea ce simte, poate şi este”, explică Radu Leca pentru CSID.

Ce este, de fapt, frustrarea?

„Un răspuns emoţional ce în timp se transformă în cauză a agresivităţii. Un răspuns emoţional la ce? La propria limită. La propriile cunoştinţe. La sine. Împiedicarea unui copil de a muta un bibelou de porţelan din punctul A în punctul B, având ca argument frica spargerii, provoacă o stare de nelinişte şi nervozitate. Plânsul, lovitul, ţipatul înlocuiesc comunicarea”, adaugă psihologul.

Ce se întâmplă cu un adult care este oprit să facă un lucru anume?

Psihologii spun aşa: se frustrează. În funcţie de dezvoltarea sa emoţională şi cognitivă, răspunsul poate fi diferit de la subiect la subiect. Ţine de dorinţele noastre neîmplinite? ,,Nu. Frustrarea ţine doar de visele destrămate. Aici avem un conglomerat: Cine şi ce a auzit despre noi? Cine şi ce a spus despre noi? Când? Când nu am reuşit! Ceea ce rămâne mereu lipit de noi este IMAGINEA. A cui? A noastră în lume.

Cu cât mai mulţi oameni au aflat de neîmplinirea ta, cu atât cazi mai tare. Influenţa celorlalţi este extrem de mare. Evident că întrebarea următoare este logică: De ce ne lăsăm influenţaţi? Din dorinţa de a aparţine cuiva. În mintea oamenilor sensibili, orice imagine despre sine este bună, doar să existe. Groaznic!”, susţine psihologul Radu Leca.

Cum ajunge frustrarea să ne otrăvească viaţa?

„Cum putem să oprim otrava din viaţa noastră: devenind mai insensibili. Viaţa noastră ne aparţine exclusiv, iar, în lipsa unei familii, suntem stăpâni pe deciziile noastre. În clipa când avem familie, acţiunile noastre influenţează vieţi. Frustrarea apare în interiorul unei familii doar dacă neînţelegerile nu pot fi negociate. Din prea multă mândrie, lucrurile ce par simple nu pot avea soluţionare, iar răbufnirea este inevitabilă. Comunicarea de calitate poate stopa frustrarea. Vorbeşte şi câştigă armonie!”, mai spune expertul.

Cum o putem depăşi? Cu ajutorul psihologului şi al familiei. Nu încerca să depăşeşti singur ceva ce îţi dă bătăi de cap de peste şase luni. Apelează la un specialist!

Topul lucrurilor pe care frustratul le face din neputinţă, atât acasă cât şi la job:

Bârfeşte. Înfierează oamenii. De ce? Din dorinţa de a vedea războiul apărând.

Disimulează. Frustratul are backup la fiecare posibil răspuns.

Se foloseşte de slăbiciunea celorlalţi ca să descopere soluţii simple de rezolvare, spunând cum le-a găsit el singur. Frustrarea poate fi depăşită. Mergi astăzi la psiholog.

Sursa: csid.ro