FOTO // Școala de la Bunești a câștigat Marele Premiu European de Arhitectură Philippe Rotthier 2024

Construcții-unicat // Casă de pământ, trapeză din cărămidă bizantină, bucătărie de vară din lemn de stejar, umbrar viu sau casă de cânepă, la Bunești

Școala de la Bunești, județul Argeș, România, a fost inaugurată în anul 2008 ca un șantier experimental în care studenții la Arhitectură puteau învăța noțiuni de bază ale arhitecturii vernaculare, pornind de la contactul nemijlocit cu meșteri de construcții tradiționale, arhaice, pe care i-au mai putut găsi la acea vreme pe văile Vâlsanului și Doamnei - dulgheri, șițari, cărămidari sau chirpicari. Școala e situată în valea inferioară a râului Vâlsan, aproape de vărsarea acestuia în râul Argeș.

Fondatori aiȘcolii de la Bunești sunt istoricul Petre Guran, fost director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, cercetător al istoriei Bizanțului la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, și Ana-Maria Goilav, arhitect, conferențiar universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

În decurs de aproape 16 ani au apărut construcții unice în locul unde activează Școala de la Bunești – au fost construite o casă de pământ, trapeza din cărămidă bizantină, bucătăria de iarnă din blocuri de gresie, bucătăria de vară din lemn de stejar, casa călăreților și dușurile din lemn de salcâm și rășinoase, umbrarul viu, casa de cânepă – toate cu o structură și o arhitectură nemaiîntâlnite.

Recent, Școala de la Bunești a obținut Marele Premiu European de Arhitectură Philippe Rotthier 2024.

„Vă împărtășim o veste de care ne bucurăm nu numai împreună cu toți constructorii Școlii de la Bunești din ultimele 16 veri, ci cu toate generațiile care au construit până la noi din lemnul, pământul și piatra locului, de pe Valea Vâlsanului până pe valea Tibrului, Eufratului, Orontelui și Iordanului. Asemeni văilor care rostogolesc aceeași apă de la întemeierea lumii, la Bunești am repetat gesturi ancestrale, gesturile edificării, pentru care omul durează mai mult decât construcția.

Școala de la Bunești a câștigat Marele Premiu European de Arhitectură Philippe Rotthier 2024. Le mulțumim tuturor oamenilor care s-au pus în operă cu priceperea, pasiunea și darurile lor și alături de care am construit „o mică eternitate”, așa cum spune un prieten curtean de la Argeș”, se menționează în comunicatul Școlii de la Bunești.

Amintim că proiectul Școala de la Bunești se adresează oricui este interesat de construcția cu materiale naturale, precum lemnul, pământul, crud sau ars, și piatra, și de locuirea cât mai aproape de natură aspirând spre un ideal de simbioză care să asigure perenitatea naturii, fără a neglija nevoile legitime ale omului.

Numele Școlii se trage de la moșia unui neam boieresc, cunoscut până în secolul al XIX-lea sub numele Bunescu.

La Bunești, arhitectura, religia, filosofia, istoria și literatura se întâlnesc în luminișul din pădurea dominată de carpeni. În acest loc binecuvântat de Dumnezeu a avut loc zilele trecute prima ediție a Festivalului Pădurii.

Petre Guran este cercetător al Institutului De Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, doctor în istoria civilizațiilor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris; autor al cărții „Biserica în cetate. Studii de ecleziologie ortodoxă” (2014) și a peste 40 de studii publicate în reviste de specialitate, dedicate antropologiei faptului religios şi istoriei intelectuale a formelor de putere, co-autor la Oxford History of Historical Writing şi Oxford History of Late Antiquity; numeroase studii, articole şi recenzii în română pe teme de istorie, arhitectură şi religie. Este președintele Asociației Prietenii Școlii de la Bunești.

Ana-Maria Goilav este doctor în arhitectură, conferențiar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, alumnus New Europe College, alumnus „Vasile Pârvan” la Accademia di Romania, Roma; autor al proiectelor pentru biserica spitalului de psihiatrie de la Voila-Câmpina, biserica Sfinții Maxim Mărturisitorul și Grigorie Palama din Copou-Iași, biserica memorială a Închisorii de la Pitești; preocupări practice în domeniul inovaţiei cu materiale naturale şi tehnici tradiţionale, proiecte de arhitectură şi contribuţii ştiinţifice în arhitectura eclezială.