Fostul ministru ungar de Externe, acuzat că a tocat peste 12 milioane de euro pe zboruri private și nopți de cazare de 18.000 de euro

Un fost ministru de Externe al Ungariei este acuzat că a cheltuit peste 12 milioane de euro din fonduri publice pentru zboruri private în perioada mandatului său, precum și sume uriașe pentru cazare de lux.

Scandalul a izbucnit în Ungaria după o anchetă a presei maghiare, care a scos la iveală că Peter Szijjarto, fost ministru de Externe, ar fi folosit peste 12 milioane de euro bani publici pentru zboruri private și s-ar fi cazat cu aproximativ 18.000 de euro pe noapte.

Ministrul de Externe din guvernul de dreapta, demis în aprilie 2026, a mai cheltuit în plus peste 260.000 de euro pentru rezervarea unor zboruri private care, în final, nu au mai fost folosite, potrivit site-ului maghiar de investigații HVG.

Noul guvern centrist al Ungariei, condus de Péter Magyar, acuză vechea administrație că a abuzat de fondurile publice și că ar fi condus țara în beneficiul propriu și al unor oligarhi apropiați.

În timpul deplasărilor oficiale în străinătate, Szijjártó și persoane din anturajul său au utilizat saloanele VIP ale aeroporturilor de 66 de ori. HVG a ajuns la aceste concluzii pe baza datelor obținute printr-o solicitare de acces la informații publice. Factura totală pentru aceste suite de lux a fost de aproape 140.000 de euro, ceea ce înseamnă, în medie, în jur de 2.000 de euro pentru fiecare călătorie.

Cea mai mare cheltuială a fost înregistrată în timpul unei vizite în Rusia, în iulie 2021. Atunci, un grup de 15 persoane din anturajul lui Peter Szijjarto a acumulat o notă de plată de aproape 30.000 de euro, a notat HVG. Natura exactă a serviciilor oferite nu a fost precizată în datele trimise redacției de Ministerul de Externe al Ungariei. Totuși, este cunoscut faptul că, în decembrie aceluiași an, Szijjártó a primit la Moscova Ordinul Prieteniei din partea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.

În timpul Campionatului Mondial de Fotbal din 2022, desfășurat în Qatar, costul cazării pentru o singură noapte a lui Szijjártó a ajuns la aproape 18.000 de euro, conform informațiilor apărute în presa maghiară.

Potrivit regulilor de achiziții publice stabilite de guvernul Fidesz, Szijjártó avea dreptul să își acorde singur aprobări pentru astfel de cheltuieli, susține HVG.

După înfrângerea lui Viktor Orban la alegerile parlamentare, fostul ministru de Externe Peter Szijjarto a dispărut aproape complet din spațiul public, ceea ce a alimentat speculațiile privind rolul său în vechiul guvern și despre posibile anchete viitoare.

Rezultatul scrutinului din aprilie 2026 a produs un impact rapid la nivelul puterii politice din Ungaria. După ce înfrângerea lui Orban a fost confirmată, atenția s-a concentrat imediat asupra unuia dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi. Semnalul clar al schimbării a fost vizibil chiar în seara alegerilor: în momentul în care Viktor Orban și-a recunoscut înfrângerea, Peter Szijjarto nu era alături de el.

Ulterior, absența lui Szijjarto a devenit tot mai evidentă, fiind confirmată de lipsa totală a aparițiilor publice. În același timp, fostul ministru și-a întrerupt complet activitatea pe rețelele sociale, ceea ce a ridicat și mai multe semne de întrebare.

De-a lungul anilor, Peter Szijjarto s-a aflat în centrul mai multor scandaluri și situații controversate. În martie 2026, în spațiul public a apărut o înregistrare surpriză cu o convorbire dintre Peter Szijjarto și Serghei Lavrov. Aceasta arăta cum oficialul ungar discuta direct cu șeful diplomației ruse despre scoaterea unor persoane de pe lista sancțiunilor UE, dar și despre alte subiecte sensibile.

Convorbirea dintre cei doi, difuzată de o platformă de investigații regionale, oferea indicii privind modul în care Ungaria ar fi furnizat Moscovei informații sensibile din instituțiile europene și scotea la iveală detalii despre interacțiunile dintre oficialii europeni și cei ruși.

Documentele audio aratau că, la scurt timp după ce Szijjarto s-a întors la Budapesta din Sankt Petersburg, la 30 august 2024, el a primit un apel de la Lavrov. În acea discuție, ministrul rus a amintit că oligarhul Alisher Usmanov dorea ca sora lui, Gulbakhor Ismailova, să fie scoasă de pe lista sancțiunilor UE. Szijjarto a răspuns că va susține această inițiativă.

„Chestia este următoarea: împreună cu slovacii, depunem o propunere către Uniunea Europeană pentru a o scoate de pe listă. O vom depune săptămâna viitoare și, deoarece va începe o nouă perioadă de revizuire, va fi pusă pe ordinea de zi și vom face tot posibilul să o scoatem de pe listă”, a explicat el în acel moment.

În încheierea aceleiași discuții, ministrul maghiar a făcut referire la vizita la sediul Gazprom din Rusia și a adăugat: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră”.

Analiza audio realizată la acea vreme arăta că vocea lui Lavrov era mai clară, ceea ce sugera că interceptarea convorbirii ar fi fost făcută de pe telefonul ministrului rus. Șapte luni mai târziu, Gulbakhor Ismailova a fost într-adevăr scoasă de pe lista sancțiunilor Uniunii Europene.

Un ofițer european de informații care a analizat transcrierile a remarcat că Szijjarto părea aproape supus în dialogul său cu Lavrov: „Dacă eliminați nume și arătați aceste conversații oricărui ofițer de caz, acesta va jura că este o transcriere a unui ofițer de informații care își folosește ajutorul”, a comentat acesta.

Interceptările aratau, de asemenea, că acest caz nu a fost unul izolat. Szijjarto ar fi contribuit și la eliminarea altor persoane influente de pe lista sancțiunilor, printre care Veaceslav Moshe Kantor și ministrul rus al sportului, Mihail Degtyarev. Un diplomat european a explicat, sub protecția anonimatului, că Ungaria și Slovacia tind să înainteze liste extinse cu nume rusești propuse pentru eliminare din rațiuni politice, nu pe baza unor argumente juridice.

Tot atunci s-a aflat că, în timpul unei runde de negocieri din martie 2026, cele două țări au încercat să îl scoată și pe Usmanov de pe lista sancționaților.

Presa internationala relatase anterior că Szijjarto îi furniza lui Lavrov informații în timp real despre discuțiile din interiorul UE și despre posibilele decizii care urmau să fie luate. Ulterior, ministrul maghiar a recunoscut că a avut astfel de apeluri, susținând însă că deciziile europene privind energia, industria auto și securitatea afectează direct interesele Ungariei și ale partenerilor ei externi.

Scurgerea acestor informații a provocat reacții dure în interiorul Uniunii Europene. Mai multe rapoarte au arătat că Ungaria a fost exclusă de la anumite negocieri sensibile, din cauza temerilor că datele confidențiale ar putea fi transmise mai departe către Rusia.

Premierul polonez Donald Tusk nota atunci pe platforma X: „n-ar trebui să se mire nimeni. Bănuiam de multă vreme”, explicând că din acest motiv preferă să vorbească doar atunci când este absolut necesar.

În aceeași perioadă, Uniunea Europeană anunțase că a decis să restrângă fluxul de informații confidențiale către Budapesta, de teamă că guvernul condus de Orban ar putea divulga detalii către Moscova. Ca urmare, liderii europeni au început să se reunească în grupuri mai mici, tocmai pentru a reduce riscul expunerii datelor sensibile.

La mijlocul lunii iulie, Peter Szijjarto a renunțat și la mandatul de parlamentar. Fostul ministru de Externe a anunțat că demisionează din Parlamentul ungar pentru a prelua o funcție de conducere în cadrul gigantului chinez de vehicule electrice BYD.

Szijjártó scria pe Facebook că a acceptat „o ofertă extrem de prestigioasă” din partea companiei și că va deveni „executivul responsabil pentru relațiile externe ale grupului și dezvoltarea de noi linii de afaceri”.

Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, a transformat rapid schimbarea de carieră a lui Szijjártó într-o armă politică. El l-a acuzat că „a reprezentat mult timp interese străine” și că ar fi făcut lobby pentru „subvenții masive ale statului maghiar” în favoarea BYD, încă dinainte să se alăture companiei.

„Singura diferență față de înainte este că, de acum înainte, Péter Szijjártó nu va fi plătit de poporul maghiar pentru aceeași «muncă», ci de angajatorul său real”, afirma Magyar acum câteva săptămâni.

Loial Fidesz încă de la sfârșitul anilor 1990, Szijjártó a fost inițial purtător de cuvânt al lui Orbán. Abia apoi, în 2014, a devenit ministru de Externe. În noua sa funcție, s-a profilat ca unul dintre cei mai fermi susținători ai consolidării relațiilor Ungariei cu Beijingul și Moscova.

BYD a devenit un element-cheie în extinderea producției de vehicule electrice a Chinei în Europa. Compania este așteptată să înceapă asamblarea mașinilor la noua sa fabrică din Ungaria până la finele acestui an, după ce acest sit a fost ales drept principal centru de producție european.

Szijjártó nu este însă singurul politician european care a ales să treacă în industria auto. Fostul ministru german de Finanțe, Christian Lindner, care a părăsit viața politică după ce partidul său a pierdut alegerile, urmează să devină, în 2027, director executiv al celui mai mare dealer auto din Germania, Autoland AG.