Fast-food pentru ŞCOLARII din R. Moldova

Sfidare // Alimentele nesănătoase se vând ca pâinea caldă în apropierea mai multor școli din capitală, asta chiar dacă legea interzice acest lucru

O școală – patru gherete

Chioșcuri care vând produse de tip fast-food (din eng. „fast” – repede, „food” – mâncare) sunt în toată țara. Dacă e să facem o simplă plimbare prin Chișinău, vom descoperi că fiecare școală are cel puțin un chioșc-satelit care vinde alimente nesănătoase copiilor. De exemplu, la Școala primară nr. 83 „Grigore Vieru” din sectorul Ciocana al capitalei am găsit patru gherete la o distanță de 15-20 de metri de instituția de învățământ. E drept că una dintre ele vinde birotică, însă celelalte trei comercializează o diversitate impresionantă de chipsuri, bomboane și ciocolate, băuturi carbogazoase și pesmeți condimentați. La 5 minute de mers de la școală, este amplasat și un hipermarket, așa că elevii reușesc să își cumpere ce vor în timpul pauzelor. Olga Răileanu, mama unei fetițe de opt ani, Mădălina, și-a dat fetița la școala aceasta anul trecut și spune că a luptat mult cu poftele și tentațiile fetiței. „Aceste gherete sunt instalate fix la poarta școlii. E normal așa? Acolo e plin de elevi din toate clasele, de la I până la a IV-a. Proprietarii se justifică spunând că „nu sunt pe teritoriul școlii”, dar ele sunt fix peste drum. Acolo bișnița lor înflorește. Copiii la pauze fug, trec drumul și cumpără bomboane și gume de la gherete. Dintre toate trei, în una se vând numai prostii. După ore, acolo este haos, copiii stau călare unii pe alții”, se indignează Olga.

Intoxicație de la gume cu Barbie?

Într-o zi, își amintește mama, Mădălina a făcut o reacție alergică și o intoxicație. „A cumpărat pe ascuns bomboane și gume și a vomitat foarte puternic. Mai târziu am aflat că își cumpărase dulciuri cu abțibilduri cu Barbie”, își amintește Olga. Recunoaște că îi dădea bani fetiței pentru mâncarea sănătoasă, care se vinde în cantina școlii, însă pușculița era golită pentru Barbie. „Dacă îi rămâneau 50 de bănuți de la chifle, repede fugea la magazin să-și ia măcar o gumă. Am venit odată să o iau de la școală și am prins-o acolo”, zice mama. „Ea știe tot, deoarece noi nu cumpărăm așa ceva și ea știe teoria la perfecție, dar ea spune „de ce toți cumpără, dar eu nu pot? Spune că ea tot vrea să guste. Așa că degeaba îi explici acasă. Mamele care se bat cu pumnul în piept habar nu au că acum copiii lor stau în rând la gherete”, spune Olga. „Cred că aceste gherete trebuie scoase în raza de 1 km de lângă școli, astfel ca elevii să nu reușească în cele 15 minute de pauză să fugă acolo. La noi era chin, jale, necaz și isterie zilnică. Mădălina îmi spunea să îi cumpăr măcar ceva, măcar o gumă sau un croasant. Din păcate, însă, gherete sunt peste tot, chiar și lângă grădinițe. Lângă grădinița unde mergea Mădălina erau tocmai două”, își amintește mama. Acum, părinții au dat-o pe fetiță la o altă școală, însă schimbarea nu a venit neapărat din cauza gheretelor.

Au mâncare sănătoasă în școală

Lilia Grădinaru, directoarea școlii, afirmă că elevii primesc la școală terciuri după prima lecție, iar în alimentația lor sunt și tartine, pârjoale, chifle etc. Pâinea pe care o mănâncă este coaptă chiar la cantina lor, așa că cei 735 de elevi care învață aici nu se pot plânge că nu au alternative sănătoase. „Diriginții încearcă să îi supravegheze, fără voia profesorilor nu ies la pauze. Eu nu sunt de acord cu aceste gherete, dar noi nu putem rezolva această problemă. Depinde de organele competente să vină și să monitorizeze. Noi nu hotărâm așa probleme”, afirmă Lilia Grădinaru. Apoi, oftând, managerul școlar spune că asistentul medical al școlii le vorbește copiilor despre faptul că aceste alimente sunt nesănătoase. „Dar și părinții sunt de vină, pentru că ei le dau bani. Așa au fost învățați copiii în familie”, concluzionează directoarea.

Situațiile de asemenea fel întâlnim la aproape toate instituțiile de învățământ din capitală, dar și la cele din unele sate din R. Moldova.

La Liceul Român-Francez „Gh. Asachi” din centrul Chișinăului, de exemplu, am numărat cel puțin 10 asemenea gherete, fără a pune la număr magazinele și cafenelele din apropiere. Zilnic, cei peste 1 800 de elevi fac coadă la hot-dog-uri și cafele tip „3 în 1”. Iar mai nou, ca să economisească timp și bani, agenții economici au amplasat lângă liceu și două automate cu dulciuri, băuturi carbogazoase și chiar sandviciuri (!) de tipul „Eat and Go” (din eng. „mănâncă și pleacă”). Aceste aparate sunt foarte simplu de utilizat, mai ales pentru copii, iar printr-o singură apăsare de buton primești instant ceea ce dorești.

Gastrită, obezitate și alte boli cronice

De cealaltă parte, medicii spun că elevii ar trebui să mănânce în cantina școlii. „Recomandăm copiilor să mănânce la școală, iar părinții să le dea de acasă fructe – cele două mere, din poezia lui Grigore Vieru. Fructele au enzime și minerale”, explică Luminița Suveică, medic nutriționist, șeful Centrului municipal de Sănătate Publică.

În același timp, Suveică explică „mecanismul” care îi atrage pe copii la mâncarea nesănătoasă. „Este vorba de factorii gustativi, care creează dependență. Consumând o sticlă de băutură carbogazoasă, nu ne potolim setea, dar și mai tare vom vrea să bem. La fel este și cu chipsurile sau alte alimente nesănătoase”, explică medicul. „Ele devin periculoase atunci când sunt consumate des, pentru că pot provoca gastrite și alte boli cronice. Aceasta nu este o mâncare sănătoasă, iar obezitatea este acum în creștere”, trage un semnal de alarmă medicul. Specialistul spune însă că totul depinde de educația pe care o primesc copiii acasă. Legea privind produsele alimentare interzice clar comercializarea acestora în raza a 100 de metri de instituțiile de învățământ. În lista produselor „nerecomandate” elevilor intră ciocolata și dulciurile, prăjiturile, chipsurile, hamburgerii, gogoșii, sandviciurile, pizza, pateurile, brânza topită, brânzeturile tartinabile, mezelurile, biscuiții și covrigeii sărați, snackurile, dar și nucile sărate (alune, semințe). De asemenea, nu se permite comercializarea băuturilor carbogazoase, a cafelei și a gumelor de mestecat.

Tatiana Scutaru