UE alocă Spaniei 114,7 milioane de euro pentru gestionarea crizei migranților din Ceuta

Uniunea Europeană acordă Spaniei aproximativ 115 milioane de euro pentru gestionarea crizei migranților din Ceuta. Fondurile, în valoare de 114,7 milioane de euro, vor fi folosite pentru măsuri de urgență, inclusiv pentru consolidarea securității la frontieră și sprijinirea persoanelor ajunse pe teritoriu.

Spania a primit miercuri ajutor european pentru a face față crizei migratorii din Ceuta, după intrarea masivă a unor persoane pe teritoriul său la sfârșitul lunii iulie. În acest context, Comisia Europeană a acordat guvernului condus de Pedro Sánchez o finanțare de urgență în valoare de 114,7 milioane de euro.

„Acest ajutor financiar se adaugă răspunsului imediat al Comisiei încă din prima zi, când a oferit Spaniei asistență financiară și operațională. Decizia demonstrează încă o dată solidaritatea deplină a Comisiei cu Spania în gestionarea acestei situații dificile”, a transmis Comisia Europeană.

Spania a solicitat oficial ajutor din partea Uniunii Europene pentru a face față intrării masive a mii de persoane în Ceuta, prin frontiera cu Marocul, în perioada 30-31 iulie. Comisia Europeană a confirmat că a primit cererea oficială din partea guvernului spaniol.

„Comisia a primit cererea oficială din partea autorităților spaniole pentru finanțarea asistenței de urgență pentru a aborda situația migrației din Ceuta. Comisia a menținut un contact strâns cu Spania înainte de a primi această cerere oficială. Și acum vom lucra pentru a obține o evaluare și o decizie rapidă”, a precizat Comisia Europeană.

Solicitarea include consolidarea securității la frontieră și îmbunătățirea infrastructurii destinate protejării acesteia. De asemenea, autoritățile trebuie să se asigure că Ceuta dispune de spații și resurse suficiente pentru îngrijirea persoanelor care sosesc, în special a minorilor neînsoțiți.

Peste 70.000 de migranti au intrat în forță în Ceuta, pe jos sau înot, în perioada 30-31 iulie. Afluxul a dus la zeci de decese și dispariții. Chiar dacă majoritatea persoanelor au părăsit teritoriul, câteva mii au rămas în Ceuta: aproximativ 5.000, potrivit Guvernului spaniol, și cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale.

Președintele Ceutei, Juan Jesus Vivas, a cerut Uniunii Europene o prezență permanentă în teritoriu. El a acuzat Marocul că a contribuit, prin acțiune sau omisiune, la producerea afluxului de migranți. Premierul Pedro Sanchez a respins însă existența unor dovezi solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat această criză.

Suspiciunile privind rolul autorităților marocane au crescut după apariția unui raport al poliției spaniole referitor la permisivitatea forțelor de securitate marocane. În baza acestui raport, justiția spaniolă a deschis o anchetă privind criza migratorie.

Danemarca, Germania, Austria, Țările de Jos și Grecia sunt aproape de un acord pentru crearea unor centre de returnare destinate migranților ilegali. Ministrul danez al imigrației a anunțat că Danemarca speră să fie pregătită, până la sfârșitul anului 2027, să trimită primele persoane în astfel de centre, fără să precizeze țara gazdă. Rwanda și Uganda sunt menționate ca posibile destinații.

Inițiativa face parte din eforturile europene de accelerare a returnării persoanelor care nu au dreptul de a rămâne în UE. Ea apare și în contextul crizei migratorii din Ceuta. Noul pact european privind migrația și azilul permite proceduri mai rapide de returnare și prevede posibilitatea unor forme de cooperare cu țări terțe.

Organizațiile pentru drepturile omului avertizează însă asupra riscurilor de încălcare a drepturilor migranților, inclusiv prin detenție arbitrară sau rele tratamente. Acestea susțin că transferarea persoanelor în centre aflate în afara Uniunii Europene trebuie să fie însoțită de garanții clare pentru protejarea drepturilor fundamentale.

După criza din Ceuta, mai multe state europene au introdus sau au menținut controale temporare la frontiere. Germania, Spania, Italia, Danemarca, Austria, Țările de Jos, Polonia, Franța, Suedia și Norvegia au recurs la astfel de măsuri, invocând preocupări legate de migrația ilegală și securitate.