Expoziție dedicată celor 75 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia, găzduită la Parlament: Istorii de viață ale celor care au avut de suferit, inclusiv ale unei actuale deputate născute în Siberia

Parlamentul găzduiește o expoziție dedicată celor 75 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia, care a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949.

Expoziția conține copii de fotografii și documente din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor, care fac referire la istoriile de viață ale mai multor persoane deportate, care locuiau în diferite localități, erau de diferite naționalități și ocupau diferite poziții sociale. Printre acestea se numără Ivan Apostol, care a fost deportat împreună cu familia în regiunea Kemerovo, fiind catalogați ca naționaliști, familia Iasâbaș – deportată ca familie de chiaburi în regiunea Iujno-Kazahstansk, familia Cebanov – deportată pentru apartenență la un partid politic, Lilia Peresecenscaia-Uciteti – deportată cu familia în or. Cimkent, Republica Kazahstan, Maria Ghinculova – deportată la vârsta de 69 de ani, pentru că era soție de fost primar etc.

Expoziția mai ilustrează și istoria familiei deputatei Valentina Ghețu - familia Simon din satul Zăbriceni, raionul Edineț - prin itermediul unor fotografii vechi, de familie, documente originale și obiecte din colecția legislatoarei. Printre obiecte se regăsește și un samovar vechi, de peste 200 de ani, pe care Valentina Ghețu l-a răscumpărat după ce familia sa a revenit din Siberia și îl mai folosește cu ocazii speciale. De asemenea, sunt expuse prosoape și fețe de masă croșetate în Siberia de mama și bunica parlamentarei, dar și câteva șaluri purtate de membrii familiei.

Valentina Ghețu a povestit istoria familiei sale la tribuna Parlamentului, în timpul ședinței plenare de joi.

Potrivit Valentinei Ghețu, mama și bunicii ei au fost deportați în Siberia în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949.

„Provin dintr-o familie multietnică, mama fiind moldoveancă, iar tatăl meu german. Trecutul meu și al familiei mele a fost trist și ne-a marcat pe viață. Mama mea Lidia, care avea 18 ani și bunicii mei, din satul Zăbriceni, Ion și Maria Simon, au fost treziți de soldați și deportați ca dușmani ai poporului. Prin câte greutăți, suferințe și chinuri am trecut eu și frații mei, părinții, bunicii, rudele, vecinii și tot neamul nostru nu mi-ar ajunge o viață întreagă să povestesc”, și-a început relatarea deputata Valentina Ghețu.

Potrivit deputatei, tatăl său era un german deportat mai întâi în regiunea Volga, iar după începerea celui de-al Doilea Război Mondial - în Siberia, la ordinul lui Stalin și sub atenta supraveghere a NKVD-ului, iar mama - moldoveancă, deportată în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, împreună cu părinții, rudele și vecinii din satul Zăbriceni, raionul Edineț, atunci când avea 18 ani.

Mama ei, Lidia, și rudele sale au fost încărcate de la gara Dondușeni, câte 60 - 80 persoane într-un vagon pentru vite, și transportate o lună până în Cita, unde se anunțase că vin „romi din Moldova”: „Așa erau prezentați moldovenii”.

CITIȚI și „Suprarealism incredibil”: Ședința de Parlament a început cu FELICITĂRI la adresa Federației Ruse și s-a terminat cu un minut de reculegere în memoria DEPORTAȚILOR. Zinaida Greceanîi: „Eu nu am avut de suferit”

Mama și tatăl actualei deputate s-au întâlnit în Siberia și și-au născut toți cei patru copii acolo, înmormântându-l pe unul dintre ei în pământurile de gheață ale Siberiei, iar ceea ce au fost nevoiți să îndure „copiii de nemți” și „nepoții chiaburilor moldoveni” este extrem de dureros. De exemplu, aceștia nu aveau voie să se înscrie la alte facultăți decât cele agricole.

„Celor care plâng după regimul sovietic vreau să le pun câteva întrebări: Ar vrea cineva din voi să fie deportat în vagoane pentru vite, în plină arșiță de vară fără apă și mâncare? Ar vrea cineva să ajungă acolo unde nu-l așteaptă nimeni? Ar vrea cineva să îndure frigul de minus 30 – minus 50 de grade Celsius la tăiat păduri, fiind flămânzi și dezbrăcați? Ar vrea cineva să fie stigmatizat drept fascist sau chiabur? Ar vrea cineva ca la lecția de Istorie, unde se predă tema colectivizării, să fie scos în fața clasei și arătat cu degetul ca fiind nepoată de chiabur? Ar vrea cineva să fie arestat că ascultă un post de radio străin? Ar vrea cineva ca să-i fie executați părinții sau buneii pentru că muncesc cinstit ca să-și poată întreține familia? Ar vrea cineva ca să nu i se mai permită să vorbească limba maternă, dar numai în rusă? Ar vrea cineva să nu fie admis la facultate doar pentru că provine dintr-o familie de deportați, în special de nemți? Ar vrea cineva să fie chemat la securitate doar pentru că poartă un maiou cu poza unui artist de talie mondială? Sunt sigură că nimeni dintre voi nu ar vrea. În schimb, eu am trecut prin toate acestea, chemată și la KGB”, a arătat Valentina Ghețu de la tribuna Parlamentului.
Valentina Ghețu

Potrivit deputatei, ea „nu a avut norocul să se nască în Moldova, patria mamei și a buneilor mei”, dar în Moldova sunt născuți copiii ei. De aceea, a luptat și va lupta în continuare ca alți concetățeni de-ai ei „să nu treacă prin calvarul și chinurile impuse de regimuri totalitare”, să trăiască „în pace, libertate, armonie” și într-un stat în care „sunt respectate drepturile omului”.

„Dragi colegi deputați, dragi cetățeni ai R. Moldova, dragi oameni de bună-credință, haideți să învățăm din lecțiile istoriei, haideți să învățăm din suferințele părinților și buneilor mei și să ne unim pentru o Moldovă Europeană”, a fost îndemnul lansat de Valentina Ghețu.

Amintim că, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, peste 11 mii de familii cu circa 36 de mii de persoane au fost deposedate de case și duse, în vagoane pentru vite, la mii de kilometri în condiții inumane, greu de imaginat, până în Siberia și Kazahstan, la friguri cumplite.

Pe 6 iulie, în Republica Moldova este marcată Ziua comemorării victimelor stalinismului și este zi de doliu național.