Expert de la Kiev: „Dacă R. Moldova acceptă scenariul FEDERALIZĂRII, acesta va fi aplicat și în Ucraina. INACCEPTABIL”

„Dacă va fi acceptat scenariul federalizării în R. Moldova, s-ar putea să se încerce aplicarea acestuia și în Ucraina, lucru care ar fi inacceptabil pentru Ucraina în condițiile actuale. Această perioadă nu este cea mai bună pentru schimbarea statu-qou-ului legat de Transnistria, în condițiile în care Rusia are o politică de expansiune care depășește dreptul internațional. Nu ar fi favorabil nici pentru Republica Moldova”.

De această părere este Sergiy Gerasymchuk de la Consiliul de Politică Externă din Kiev, Ucraina.

Acesta a declarat, ieri, în cadrul celei de-a patra ediție a Forumului anual de Dezbateri privind Integrarea Europeană a R. Moldova, organizat de Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) și Asociația pentru Politică Externă (APE), că o precondiție pentru schimbarea statu-quo-ului este ipotetica reunificare cu România.

„Pe lângă faptul că acest lucru a stat și la baza izbucnirii conflictului transnistrean, nici România nu este de acord cu această unire, pentru că cei care făceau afaceri corupte acolo acum se mută în Republica Moldova, ca să fugă de DNA. Totodată, sunt multe părți în Republica Moldova și în Transnistria interesate ca Transnistria să rămână o zonă gri, necontrolată”, a mai spus expertul de la Kiev, potrivit căruia ar fi mai bine „să așteptăm” în ce privește schimbarea statu-qou-ului Transnistriei, până la „însănătoșirea condițiilor”.

Sergey Utkin, șef al Departamentului de Evaluare Strategică, Institutul de Economie Mondială și Relații Internaționale „Primakov” (IMEMO), de pe lângă Academia de Științe din Moscova, este de părere că menținerea acestei stări de lucruri în Transnistria este „în lucru bun”, dacă ne gândim la alternativele care se pot întâmpla.

„Conflictul transnistrean este văzut uneori de partenerii externi ca cel mai ușor de soluționat. Din contra, e greu de schimbat percepțiile marilor puteri și asta va duce la menținerea statu-quo-ului, ceea ce deja este un lucru bun, dacă ne gândim la alternative. Oamenii pe cele două maluri ale Nistrului circulă, fac cumpărături unii la alții, vin în vizită și asta este un avantaj față de alte zone unde oamenii trăiesc fără comunicare și în conflict interetnic. Mulți încearcă să încadreze soluțiile cu privire la Transnistria la procesele integraționiste legate de Uniunea Eurasiatică sau de Uniunea Europeană, văzute ca încadrări geopolitice. Și asta nu poate duce la soluții viabile, ci, din contra, poate perturba statu-quo-ul. Dacă lucrurile nu se înrăutățesc acest lucru deja înseamnă un progres”, a spus Utkin în cadrul aceluiași eveniment.

Directorul executiv al IDIS „Viitorul” de la Chișinău, Igor Munteanu, a reamintit datele sondajelor de opinie care arată că 60 la sută dintre cetățenii R. Moldova se declară împotriva federalizării republicii.

Potrivit lui Igor Munteanu, regimul de la Tiraspol este menținut prin finanțările directe sau indirecte din Federația Rusă, fapt care îi împiedică să dorească rezolvarea pe cale democratică a conflictului, așa cum își dorește Chișinăul.

Directorul executiv al IDIS „Viitorul” a declarat că, în timp ce R. Moldova plătește pensii celor din Transnistria, le oferă burse tinerilor din stânga Nistrului, cumpără energie electrică de la Cuciurgan, partenerii externi oferă granturi și construiesc spitale în regiune, iar exporturile transnistrene sunt în proporție de 80 la sută în UE și pe malul drept al Nistrului, regimul de la Tiraspol îngrădește libera circulație în Zona de Securitate, răpește cetățeni ai R. Moldova, efectuează exerciții militare cu forțarea râului Nistru, luptă în Donbas de partea separatiștilor etc.

În opinia lui Igor Munteanu, R. Moldova nu poate accepta statalitatea Transnistriei, iar unii parteneri în reglementarea acestui conflict nu ar ține cont de faptul că la 45 de kilometri de Chișinău se află trupe militare străine. Aceeași sursă crede că strategia R. Moldova de reintegrare a țării trebuie adaptată noilor condiții care reies din Acordul de asociere cu UE și problemele legate de securitatea regională, discuțiile trebuie purtate nu în prezența armatei străine de pe teritoriul R. Moldova, iar în maximum zece ani Transnistria ar putea fi reintegrată în R. Moldova prin mijloace economice.

Cord Meier-Klodt, reprezentant special al Președinției germane a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, este de părere că lipsește voința politică pentru a aborda problema, astfel încât să se ajungă la o soluționare a conflictului.

„Sunt foarte multe obstacole. Nivelul scăzut de prioritate a acestei probleme în percepția cetățenilor și alegătorilor sau rezistența celor care continuă să beneficieze pe de urma statu-quo-ului sunt câteva dintre ele. Oamenii simpli de pe ambele maluri ale Nistrului suferă de pe urma acestui statu-quo și a lipsei de progrese. Și, de aceea, merită efortul de a veni cu pași care ar duce lucrurile înainte. (…) Statu-quo-ul va fi nefavorabil viitorului Republicii Moldova”, a spus Cord Meier-Klodt.

În opinia reprezentantului Președinției germane a OSCE, orice propunere făcută trebuie să se încadreze în parametri conveniți internațional și să țină cont de incluziune.

„Pentru tangou este nevoie de doi – orice propunere trebuie să țină cont de asta. Înțelepciunea rezidă în pașii mici care ne vor permite să avansăm în direcția bună”, a concluzionat Cord Meier-Klodt.