EUObserver: Fostele state sovietice au nevoie de mai multă CLARITATE de la UE cu privire la aderare

Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, care a avut loc pe 21 şi 22 mai, este un „succes liniştit”, în pofida lipsei unor anunţuri sau iniţiative concrete, comentează site-ul EUObserver.com.

Reuniunea a arătat cât de mult se bazează relaţia dintre Uniunea Europeană (UE) şi cele şase foste state sovietice din flancul său estic pe o „ambiguitate folositoare, dar potenţial dăunătoare”, potrivit site-ului.

„Este maximumul la care putem ajunge astăzi”, recunoştea preşedintele Consiliului European Donald Tusk, care a condus reuniunea.

Ucraina, Georgia şi Republica Moldova nu au obţinut promisiunea unor viitoare negocieri de aderare cu UE, Ucraina şi Georgia nu au primit liberalizarea vizelor de călătorie începând de anul viitor, criticii Rusiei nu au obţinut o condamnare a implicării Moscovei în estul Ucrainei, iar UE nu a smuls niciun angajament cu privire la drepturile omului de la Armenia, Azerbaidjan şi Belarus.

Însă, cel puţin, lideri UE şi ai statelor membre ale Parteneriatului au stat în aceeaşi sală, după 18 luni de la summitul controversat de la Vilnius, urmat de agresiunea Rusiei în Ucraina şi amplificarea tensiunilor în regiune.

„Riga nu a fost locul pentru gândirea (unor noi paşi)", declară pentru EUObserver Pierre Vimont, fostul secretar general al serviciului diplomatic european în perioada 2010-2015. „Summitul a avut scopul să facă bilanţul progreselor înregistrate (de la summitul de la Vilnius), nu să lanseze iniţiative sau inovaţii”, subliniază el, citat de Mediafax.

Declaraţia finală a reiterat, până la urmă, „aspiraţiile europene” ale celor mai avansate trei ţări în privinţa apropierii de UE şi a deschis uşa către liberalizarea vizelor de călătorie în cazul în care sunt întrunite condiţiile.

„Cel puţin nu facem paşi înapoi. Este suficient să salvăm lucruri şi să ţinem Parteneriatul pe drumul cel bun", declară pentru site Richard Youngs de la think tank-ul Carnegie Europe. „Este vorba despre prudenţă faţă de Rusia şi constrângeri interne”, explică el de ce summitul nu a oferit o perspectivă clară de aderare.