Epidemia de Ebola scapă de sub control în RDC: OMS avertizează că focarul cu tulpina Bundibugyo se extinde într-un ritm fără precedent

Epidemia de Ebola din Republica Democrată Congo se agravează rapid, cu aproape 3.900 de cazuri confirmate și peste 1.700 de decese, iar în acest context directorul general al OMS a ajuns la Kinshasa pentru a evalua direct situația din teren.

Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a sosit în Republica Democratică Congo, unde epidemia de Ebola se intensifică accelerat, a anunţat miercuri un reprezentant al organizaţiei.

RDC, o ţară cu peste 100 de milioane de locuitori, a declarat abia la 15 mai, cu o întârziere de câteva săptămâni, cea de-a 17-a epidemie de Ebola de pe teritoriul său. Întârzierea a făcut ca lanțurile de transmitere să fie deja bine instalate în comunități.

OMS a avertizat sâmbătă că această epidemie "se intensifică într-un ritm excepţional" și a cerut o consolidare urgentă a răspunsului sanitar. Organizația insistă pe mobilizarea rapidă a resurselor umane, logistice și financiare pentru a limita extinderea focarului.

De la începutul epidemiei, autorităţile sanitare din RDC au confirmat 3.874 de cazuri, dintre care 1.751 s-au soldat cu decese. Aceste cifre sunt în creștere de la o săptămână la alta și există temeri că bilanțul real este mai ridicat.

Cea mai gravă epidemie de Ebola din RDC, înregistrată între 2018 şi 2020, a ucis aproape 2.300 de oameni din circa 3.500 de bolnavi, ceea ce a făcut din acel focar unul dintre cele mai dramatice din istoria recentă a țării.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a ajuns marţi la Kinshasa, capitala RDC, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele Felix Tshisekedi. Întrevederea este menită să stabilească măsuri suplimentare de control al epidemiei și de sprijin internațional.

Șeful OMS s-a deplasat deja la sfârşitul lunii mai în provincia Ituri, în nord-estul RDC, actualul focar al epidemiei, unde sunt raportate aproape 90% din totalul cazurilor. Această zonă rămâne epicentrul crizei sanitare.

Epidemia actuală este provocată de tulpina virală Bundibugyo, pentru care, până în prezent, nu există vaccinuri și tratamente omologate. Ebola lovește mai ales regiunile congoleze unde statul are o prezență slabă, iar infrastructura sanitară este extrem de precară.

"Epidemia continuă să se răspândească, din păcate, într-un ritm care depăşeşte capacităţile de reacţie sanitară", a declarat marţi un purtător de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic, într-o conferinţă de presă la Geneva.

Ebola, transmisă prin contact direct cu fluidele corporale ale persoanelor infectate și provocând o febră hemoragică severă, a ucis peste 15.000 de oameni în Africa în ultimele cinci decenii. Impactul asupra comunităților este deopotrivă medical și social.

În ultimele două luni, epidemia s-a răspândit în cinci provincii din RDC: Ituri, Nord-Kivu, Sud-Kivu, Haute-Uele și Tshopo. Extinderea geografică complică intervențiile și supravegherea epidemiologică.

Autoritățile canadiene au autorizat marţi compania farmaceutică americană Moderna să inițieze studii clinice pentru un vaccin destinat tulpinii Bundibugyo a virusului Ebola, ceea ce reprezintă un pas important în dezvoltarea unei protecții țintite.

Vaccinul prezentat de OMS drept "cel mai promiţător", rVSV Bundibugyo, va fi dezvoltat de compania Hilleman Laboratories, cu sediul în Singapore. Cercetările se concentrează pe obținerea rapidă a datelor privind siguranța și eficacitatea.

La sfârşitul lunii iulie, un prim voluntar a primit prima doză dintr-un alt vaccin împotriva variantei Bundibugyo, dezvoltat de Universitatea Oxford, care utilizează aceeaşi tehnologie ca serul produs de AstraZeneca împotriva COVID-19.

Mai multe iniţiative vizează totodată testarea rapidă a unor tratamente împotriva tulpinii Bundibugyo, în special antiviralele Remdesivir și Obeldesivir, precum și un anticorp monoclonal numit MBP134, pentru a crește șansele de supraviețuire ale pacienților, conform Agerpres.

Autoritățile americane au anunțat luna trecută noi restricții de călătorie pentru persoanele care au vizitat recent Republica Democrată Congo, interzicându-le accesul în Statele Unite ale Americii în anumite condiții.

Departamentul Securităţii Interne (DHS) a limitat repatrierea cu zboruri comerciale a celor care s-au aflat în Congo în ultimele 21 de zile de la emiterea regulilor. Conform ambasadei americane de la Kinshasa, acești călători trebuiau să petreacă 21 de zile într-o altă țară înainte de a reveni în SUA.

La momentul anunțării acestor măsuri, Ministerul congolez al sănătăţii înregistrase 2.011 cazuri de contaminare cu virusul Ebola, dintre care 754 s-au soldat cu deces. Epidemia era deja monitorizată în cinci provincii, cu centrul în Ituri, în nord-est, la granița cu Uganda și Sudanul de Sud.

Și în Uganda au fost raportate cazuri de Ebola, dintre care două fatale. Boala se transmite prin contact direct cu persoanele infectate sau cu fluidele lor biologice, ceea ce necesită măsuri stricte de protecție în comunități și în spitale.

Epidemia actuală s-a dovedit foarte dificil de controlat, în principal pentru că nu există încă un vaccin specific și nici un tratament adaptat la tulpina Bundibugyo a virusului Ebola. Două terapii antivirale sunt în prezent în fază de testare clinică, începând cu luna iulie.

OMS a avertizat că epidemia se răspândește într-un ritm „fără precedent şi în zone noi” și a cerut „o consolidare urgentă a răspunsului medical”. Organizația estimează că focarul provocat de varianta Bundibugyo ar putea fi de două până la patru ori mai extins decât indică datele oficiale.

„Epidemia actuală este cea care a înregistrat cea mai rapidă evoluţie într-o singură lună dintre toate epidemiile de Ebola pe care le-am gestionat”, a subliniat responsabilul pentru operațiunile de urgență din cadrul OMS, Chikwe Ihekweazu.

Ebola este o boală rară, dar extrem de gravă, cauzată de un virus care infectează în mod obișnuit animalele, în special liliecii frugivori. Focarele în rândul oamenilor apar, de regulă, atunci când persoane manipulează sau consumă animale infectate, iar apoi virusul se transmite de la om la om.

Simptomele apar după o perioadă de incubație de 2–21 de zile. Debutul bolii este brusc, asemănător cu gripa sau malaria, cu febră, durereri de cap și oboseală marcată. Pe măsură ce evoluează, apar vărsăturile și diareea, iar în cazurile severe poate surveni insuficiența de organ. Unii pacienți, dar nu toți, dezvoltă hemoragii interne și externe.

Transmiterea are loc prin contact cu fluide biologice infectate, precum sânge, vărsături sau alte secreții. Dacă în trecut focarele de Ebola erau mici și rămâneau limitate la zone rurale izolate, urbanizarea a adus populații numeroase în apropierea habitatelor naturale ale virusurilor și a mărit riscul de răspândire.

Actualul focar este provocat de specia rară Bundibugyo a virusului Ebola, care nu mai fusese identificată de peste zece ani. Tulpina poartă numele unui district din Uganda unde a fost depistată pentru prima dată și a generat doar două focare anterioare, în 2007 și 2012.

Un studiu a arătat că această variantă a provocat decesul a circa o treime dintre cei infectați, un procent mai mic decât cel produs de speciile mai răspândite Zaire (66,6%) și Sudan (48,5%). Testele inițiale de sânge efectuate în zonele afectate au ieșit negative pentru Ebola, fiind concepute pentru detectarea speciilor mai comune ale virusului.

În prezent, nu există un vaccin aprobat pentru specia Bundibugyo, dar mai multe variante experimentale sunt în curs de dezvoltare. Se consideră posibil ca vaccinul destinat speciei Zaire să ofere un anumit grad de protecție încrucișată.

Nu există nici medicamente care să vizeze în mod specific virusul Bundibugyo, ceea ce complică tratamentul. Organizația Mondială a Sănătății a recomandat ca medicamentul antiviral experimental obeldesivir, dezvoltat în perioada pandemiei de Covid, să fie evaluat în condiții stricte de siguranță pentru a se stabili dacă poate preveni îmbolnăvirea persoanelor care au intrat în contact cu pacienți infectați cu Ebola.

O altă problemă majoră este că focarul se desfășoară într-o zonă afectată de conflict armat. Aproximativ un sfert de milion de oameni și-au părăsit locuințele, iar deplasările frecvente ale populației peste granițe slab controlate către țările vecine sporesc riscul de transmitere regională.

Trish Newport, reprezentantă a organizației umanitare Medici Fără Frontiere, implicată în gestionarea focarului, a explicat că teritoriul își schimbă frecvent controlul între diferite grupări armate. Acest lucru îngreunează serios deplasarea echipelor medicale către zonele cu cele mai multe cazuri de Ebola și pune în pericol personalul sanitar. Situatia infrastructurii rutiere este o provocare suplimentară: un drum de aproximativ 90 de kilometri între Bunia și Mongbwalu, unul dintre cele două orașe miniere cu cel mai mare număr de cazuri, durează peste trei ore.

Totuși, declarația OMS privind existența unei urgențe de sănătate publică de interes internațional nu înseamnă că lumea se află în primele etape ale unei pandemii similare cu cea de Covid. Riscul ca Ebola să se răspândească în afara Africii Centrale și de Est este considerat în continuare minim.

Primul caz cunoscut al acestui focar a fost o asistentă medicală care a dezvoltat simptomele la 24 aprilie, ceea ce indică faptul că virusul a circulat nedetectat timp de câteva săptămâni. Asistenta a murit în Bunia, capitala provinciei Ituri din estul RDC, iar trupul ei a fost transportat în Mongbwalu, potrivit ministrului congolez al sănătății, Samuel Roger Kamba.

Kamba a arătat că unul dintre motivele pentru răspândirea rapidă a virusului a fost numărul mare de persoane expuse la corpul decedatei în timpul ceremoniei de înmormântare, unde nu au fost respectate măsuri adecvate de protecție.

Agenția de sănătate publică a Africii, Africa Centres for Disease Control and Prevention, a subliniat că înmormântările reprezintă un risc major de transmitere, după ce au contribuit și în focare anterioare la extinderea bolii.

Directorul Africa CDC, doctorul Jean Kaseya, a explicat că mesajele de sănătate publică oferă comunităților informații despre cum trebuie organizate înmormântările, despre importanța igienei de bază și a igienei sanitare, precum și despre măsurile de protecție pentru personalul medical și pentru cei care îngrijesc bolnavii.

Kamba a mai precizat că raportarea cazurilor de Ebola a fost întârziată de faptul că unele comunități cred că boala este rezultatul vrăjitoriei sau o afecțiune mistică. Din această cauză, mulți oameni au apelat la centre de rugăciune și la vindecători tradiționali, în loc să se prezinte la spitale.

Guvernul congolez a înființat patru laboratoare în Ituri, în orașele Bunia, Mongbwalu, Beni și Aru, capabile să testeze probe de sânge pentru specia Bundibugyo a virusului Ebola. Rezultatele sunt disponibile acum în 24 de ore, fapt care scurtează semnificativ timpul până la confirmarea diagnosticului.

Sistemele de supraveghere epidemiologică, urmărirea contacților și infrastructura de tratament – prin centre dedicate în mai multe orașe afectate – au fost de asemenea extinse, a anunțat ministrul Sănătății, cu scopul de a rupe lanțurile de transmitere.

Organizația Mondială a Sănătății a alocat 3,9 milioane de dolari pentru combaterea focarului, iar Africa CDC a anunțat un buget de 319 milioane de dolari. Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a promis o finanțare inițială de 5 milioane de dolari pentru susținerea planului agenției africane.

A fost introdus un număr de telefon gratuit, 151, pentru raportarea simptomelor suspecte. Populația este sfătuită să evite contactul cu corpurile persoanelor decedate care au prezentat simptome compatibile cu Ebola sau cu animale moarte, să nu consume carne crudă, deoarece alimentele insuficient gătite pot transmite virusul, precum și să respecte distanțarea socială și regulile elementare de igienă.