Elveția se declară gata să găzduiască o întrevedere Trump-Putin. Ce se va întâmpla cu mandatul de arestare pe numele liderului rus

Nicolas Bideau, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Elveției, a declarat că țara sa este pregătită să organizeze o întâlnire la nivel înalt între președintele ales al SUA, Donald Trump, și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în cazul în care ambele părți își exprimă interesul în acest sens, scrie ziarul elvețian Tages-Anzeiger, citat de digi24.ro.

Departamentul Federal al Afacerilor Externe (DFAE) a semnalat în mod repetat celor implicați că sprijină procesul de pace. Bideau a reamintit Summitul Păcii organizat în Elveția de Ucraina și a precizat că, în urma evenimentului, Ucraina, Rusia și Statele Unite și-au exprimat în mod constant „disponibilitatea de a sprijini orice eforturi diplomatice pentru stabilirea păcii”.

„După summitul de la Bürgenstock, Ucraina, Rusia și Statele Unite au fost informate în mod regulat cu privire la dorința noastră de a sprijini eforturile diplomatice pentru găsirea păcii”, a declarat pentru cotidianul elvețian Le Temps purtătorul de cuvânt al DFAE, Nicolas Bideau.

De asemenea, săptămâna aceasta s-a anunțat că, cel mai probabil, va avea loc o întâlnire între președinta Karin Keller-Sutter și președintele ucrainean Volodimir Zelenski la ediția din acest an a WEF de la Davos.

Bideau a subliniat că mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele liderului de la Kremlin nu va constitui un obstacol în calea eventualei sale vizite în Elveția. Ca stat parte, Elveția ar fi obligată să îl aresteze pe Putin.

Cu toate acestea, potrivit lui Bideau, este la latitudinea Consiliului Federal să facă excepții în cazul unor negocieri de pace. Deși Rusia continuă să considere Elveția drept un „stat neprieten”, situația dintre cele două țări pare să se detensioneze, chiar și după acceptarea de către Elveția a sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Cu toate acestea, până în prezent, Rusia nu a reacționat oficial la eforturile de mediere ale Elveției.

Nici președintele ucrainean Zelenski nu a comentat această situație Trump intră în funcție la 20 ianuarie. În timpul campaniei electorale, acesta a criticat în mod repetat nivelul ridicat al ajutorului militar american pentru Ucraina și a anunțat că va restabili pacea în Ucraina „în 24 de ore” de la preluarea mandatului.

Cu toate acestea, când a fost întrebat în cadrul unei conferințe de presă, el a menționat „șase luni” ca orizont de timp pentru rezolvarea problemei. Ucraina și ceilalți aliați occidentali ai săi sunt sceptici cu privire la astfel de declarații:

Kievul se teme că Trump ar putea forța Ucraina să facă concesii majore Moscovei în schimbul unei încetări rapide a războiului. Trump și-a exprimat, de asemenea, o anumită înțelegere pentru invazia Rusiei în Ucraina.

Moscova a spus foarte clar în trecut că nu dorește ca sfera de influență a NATO să se extindă până în Ucraina și, prin urmare, direct până la „ușa sa”. Actualul președinte american Joe Biden a dorit totuși să permită Ucrainei să adere la alianța de apărare. În ceea ce îi privește pe ruși, Trump a comentat că poate „înțelege sentimentul lor”.

„Multe greșeli au fost făcute în aceste negocieri”, mai scrie Tages-Anzeiger. La rândul său, Ucraina a anunțat că dorește să poarte discuții la cel mai înalt nivel cu SUA „imediat” după învestirea lui Trump.

În consecință, se dorește și o întâlnire între șeful statului ucrainean Zelenski și Trump. Zelensky își exprimase recent încrederea demonstrată că viitorul președinte american „puternic” Trump va fi capabil să oblige Rusia la negocieri de pace și să pună capăt războiului din Ucraina.