EGOISMUL, trăsătura cu care ne naştem!

sursa: mediafax.ro

Oamenii s-au născut pentru a fi individualişti, întrucât nu doresc să coopereze atunci când ştiu că au de beneficiat de pe urma unei trădări, afirmă autorii unui studiu recent publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, informează dailymail.co.uk, citat de Mediafax.

În ciuda numeroaselor studii precedente care au susţinut contrariul, noua cercetare ştiinţifică afirmă că fiinţele umane nu au evoluat pentru a coopera între ele, aşa cum credeau iniţial oamenii de ştiinţă.

Teoriile anterioare susţineau că, în natură, oamenii cooperează, pentru că este în interesul fiecăruia să facă acest lucru.

Dar, dacă li se oferă chiar şi cea mai mică şansă, oamenii au tendinţa de a deveni egoişti, în special dacă pot să îşi sporească beneficiile prin trădarea sau înşelarea unei persoane. Studiul a fost realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Pennsylvania.

Într-o serie de experimente realizate pe baza clasicei teorii a jocurilor cunoscută sub denumirea Dilema Prizonierului, strategiile egoiste au avut mai mult succes.

În acel joc clasic, atunci când cei doi jucători cooperează, ambii primesc o recompensă egală.

Dar, dacă unul cooperează şi unul nu cooperează, jucătorul cooperant primeşte cea mai mică recompensă posibilă, iar celălalt, pe cea mai mare.

Dacă ei nu cooperează, ambii primesc o recompensă, însă aceasta va fi mai mică decât recompensa pe care ar fi primit-o dacă ar fi cooperat.

În general, cooperarea dă rezultate, însă individualismul poate să genereze rezultate chiar şi mai mari.

Anul trecut, cercetătorii au publicat o explicaţie matematică a motivului pentru care cooperarea şi generozitatea au evoluat în natură.

În noul lor studiu, realizat pe o populaţie mai mare, în plină evoluţie, savanţii au descoperit că, adăugând jocului o flexibilitate mai mare, strategiile egoiste pot să aibă un succes mai mare.

În noua cercetare, oamenii de ştiinţă au adăugat o particularitate. Jucătorii puteau să-şi modifice strategiile - indiferent dacă optau pentru cooperare sau individualism - şi primeau, de asemenea, recompense diferite dacă alegeau să coopereze.

Iniţial, ca şi în studiul lor iniţial, strategiile de cooperare au avut succes.

Dar, cu cât mizele şi recompensele creşteau, tentaţia a început la rândul ei să crească.

Savanţii au descoperit că grupul de jucători ajunge astfel la un punct de cotitură, după care „dezertarea” începe să devină strategia predominantă în rândul populaţiei.