Efeminarea bărbatului: avantaje și dezavantaje

sursa: google.ro

De la glumele care circulă pe internet, la impactul asupra cuplului și copiilor, efeminarea bărbaților este un proces real pe care nu e cazul să-l neglijăm. Dă peste cap o întreagă dinamică socială, dar oferă deschidere și către o zonă emoțională pe care mulți bărbați și-o neagă.

Cât de responsabilă este familia, mama, pentru efeminarea bărbatului?

Andra Zaharia: Din momentul în care ne naștem, familia reprezintă primul și cel mai important cadru de creștere, de învățare și de experimentare pentru fiecare dintre noi.

În acest context, părinții devin modelele noastre de „a fi, bărbat sau femeie, de la care învățăm cum să ne raportăm la noi, la ceilalți și la lume.

Rolurile părinților și modul lor de raportare și relaționare cu copiii nu sunt identice, acestea fiind influențate de sexul copiilor.

Însă, indiferent de situație, rolul pe care fiecare părinte îl joacă în viața copilului său este deosebit de important și va contribui la construirea și la definirea unei viitoare femei sau unui viitor bărbat.

De exemplu, dacă în cazul unei viitoare femei, rolul mamei este acela de a-i fi model, de a o îndruma și a o sprijini în a-și descoperi feminitatea, în cazul unui bărbat, rolul mamei este diferit.

Asta nu înseamnă că un băiat nu are nevoie de protecția, iubirea, susținerea și afecțiunea mamei sale, ci că modalitatea în care mama va exprima aceste lucruri va fi una diferită, dar adecvată, pentru a pune bazele unui viitor bărbat responsabil, autonom, independent, sigur pe el și pe identitatea sa masculină.

Ca acest lucru să fie posibil, mama trebuie să înțeleagă că nevoile ei sunt diferite de nevoile fiului său, atât din punct de vedere biologic cât și din punct de vedere cognitiv și emoțional, și să învețe să se raporteze în mod corect la acestea.

În caz contrar, mama riscă să crească și să modeleze un viitor bărbat după propriile ei nevoi, criterii și dorințe, în care modelul feminin poate avea un impact și o pondere mai mare decât este necesar.

În astfel de situații, bărbații pot ajunge să integreze cu mai multă ușurință atitudini și deprinderi specific feminine și să manifeste un comportament efeminat.

Femeia modernă a castrat psihologic bărbatul?

A.Z.: Era în care trăim este specifică femeilor puternice, independente, care pot ocupa cu ușurință locul de muncă al unui bărbat, care pot conduce companii cu zeci sau sute de angajați, care își pot achiziționa singure casă sau mașină, care pot asambla singure mobilă.

În tot acest tablou, femeia din ziua de azi nu pare a mai avea nevoie de un bărbat, de un partener alături de care să construiască ceva, deoarece ea poate face totul de una singură, atunci când își dorește, pentru că poate.

Însă toată această „putere a femeii are la bază din ce în ce mai puține caracteristici feminine și din ce în ce mai multe caracteristici masculine, ceea ce a condus femeia la adoptarea unui model masculin, în detrimentul celui feminin.

Aceste schimbări de viziune, mentalitate, acțiune și comportament din partea femeilor nu rămân fără ecou, ci dau naștere la o reală competiție între femei și bărbați.

Contrar așteptărilor, această competiție nu reprezintă o sursă de satisfacții și împlinire în rândul bărbaților, ci una de conflicte interioare și sentimente de inutilitate, deoarece aceștia se află deseori în poziția de a se simți incapabili să-și manifeste și să-și valideze masculinitatea.

În concluzie, putem spune că asistăm la o castrare psihologică a bărbatului și la o tendință de efeminare a acestuia.

Cât de importante sunt modelele pentru bărbați? Modelul masculin?

A.Z.: Viitorii bărbații învață să fie bărbați de la alți bărbați, de aceea existența unui model masculin este extrem de important.

Primul model masculin din viața unui băiat este chiar tatăl său, model pe care copilul îl va integra, cu care se va identifica și pe care apoi îl va multiplica în mod inconștient. De aceea, rolul tatălui este esențial în viața fiului.

Pentru că tatăl este cel responsabil cu construirea unui mediu propice de creștere și dezvoltare pentru fiul său, cu validarea masculinității acestuia, cu formarea stimei de sine și a identității sexuale.

De la tată fiul învață să-și dezvolte aptitudinile personale, prin implicarea în activități specific masculine: cum să-și gestioneze emoțiile; cum să acționeze și să abordeze diverse situații de viață; cât să se aventureze și până unde să riște, astfel încât să fie în siguranță; cum să se comporte în mediul social și familial; când să se detașeze de modelul patern și să-și creeze propriul mod masculin de a fi.

Mai mult, tatăl va servi și drept model de partener de cuplu. Modalitatea în care acesta se implică în viața de cuplu și de familie, în care răspunde nevoilor partenerei sale, respectul și afecțiunea pe care i le poartă și i le arată acesteia, vor constitui reperele pe baza cărora fiul își va creiona propriul model de partener de cuplu.

De aceea, dacă relația tată-fiu este bună, constructivă și sănătoasă, fiul se va simți validat ca bărbat, va dezvolta o stimă și o imagine de sine bune și va dezvolta relații sănătoase cu sine și cu ceilalți.

Dacă, însă, relația tată-fiu este una mai puțin bună, nesănătoasă sau modelul masculin lipsește din tabloul familial, băieții vor căuta în jurul lor un model masculin adecvat, cu care să se identifice, iar acesta poate fi reprezentat de orice figură masculină pe care băiatul o consideră adecvată, ca, de exemplu, un unchi, un prieten de familie, un profesor etc.

Care sunt aspectele negative ale efeminării bărbatului?

A.Z.: Ca orice schimbare, efeminarea bărbatului conduce către o serie de consecințe, pozitive sau negative. Privind către aspectele negative, perpetuarea efeminării bărbatului va conduce, în mod direct, către diminuarea, din ce în ce mai mult, a modelului de „bărbat adevărat, al cărui rol este acela de a proteja și de a oferi siguranță femeii de lângă el, de a fi cap de familie, de a-și asuma riscuri, de a-și folosi aptitudinile și caracteristicile specifice pentru a îndeplini roluri sociale și profesionale care sunt în acord și îi validează masculinitatea.

În lipsa unor bărbați puternici, modelul „femeii puternice va continua să se dezvolte și să capete amploare, continuându-se astfel fenomenul de castrare psihologică a bărbatului, ceea ce, cu siguranță, va conduce către o substituire a rolurilor masculin/feminin în cadrul societății.

Care ar fi acele consecințe pozitive?

A.Z.: Este important să nu ne limităm doar la aspectele negative și să scăpăm din vedere aspectele pozitive ale efeminării bărbaților, care există și merită a fi punctate.

Toate aceste modificări în plan social aduc cu ele și o serie de modificări în plan cognitiv și emoțional, în sensul în care bărbații devin mai conștienți de propriile emoții, de propriile trăiri, fără a și le mai nega sau a se ascunde în spatele unor expresii precum „bărbații puternici nu plâng, nu suferă, sunt de fier.”

Înțelegându-se pe sine, le va veni, implicit, mai ușor să-i înțeleagă și pe ceilalți, să fie mai empatici și mai receptivi la nevoile lor, să învețe să-și gestioneze emoțiile într-un mod sănătos, să nu-și mai reprime trăiri și să adune furii și frustrări.

Toate acestea, atunci când nu sunt duse la extrem, le pot fi de folos atât în mediul social și profesional cât și în cel personal și familial. Pot astfel învăța să fie colegi mai buni, prieteni mai buni, precum și fii, parteneri de cuplu și părinți mai buni pentru copiii lor.

Care este dinamica într-un cuplu în care bărbatul este efeminat?

A.Z.: Ca un cuplu să fie funcțional, este necesar să existe un echilibru între rolurile feminin-masculin. Atunci când bărbatul este efeminat, el preia o parte din rolul feminin, iar femeia, pentru a stabili echilibrul, va prelua, mai mult sau mai puțin conștient, o parte din rolul masculin.

Și cu cât bărbatul va avea mai mult „feminin, cu atât femeia va deveni mai „masculină”. În consecință, dinamica unui astfel de cuplu se va schimba, iar femeia va prelua conducerea și își va atribui roluri diferite de natura și de identitatea sa sexuală.

Aceste schimbări pot crea o confuzie de roluri, care poate căpăta amploare prin imitarea de către copii, într-un număr tot mai mare, a unui astfel de model parental.

Astfel că, există posibilitatea ca, pe viitor, să asistăm la o substituire de roluri feminin-masculin la nivel social.

Ce mesaje inconștiente îi transmite un tată efeminat copilului său?

A.Z.: Copiii învață cel mai ușor prin imitație, astfel că mediul în care ei cresc și se dezvoltă, devine foarte important, deoarece îl vor replica și îl vor perpetua în mod inconștient.

Dacă un copil crește alături de un tată efeminat, iar mama vine și validează acest model, atunci el va considera că acesta este modelul adecvat de masculinitate, iar rolul lui de „copil bun” este de a-l duce mai departe, așa cum l-a văzut la tatăl său.

În acest mod, tatăl transmite fiului său că este bine ca bărbatul sau tatăl să fie mai puțin masculin, că este bine ca, mai târziu, când va fi adult, să fie și el la fel și să-și caute o parteneră „mai masculină”, conform modelului patern și matern.

Dar, în același timp, același tată îi transmite fiului său că nu este nicio problemă să fie în contact cu dorințele și nevoile sale, să fie empatic, să-și dea voie să simtă și să-și exprime emoțiile, să-și dea voie să fie și vulnerabil, nu doar puternic, adică și „uman”, nu doar „de fier”.

Andra Zaharia este psiholog clinician, psihoterapeut integrativ.

Sursa: psychologies.ro