Dr Oana Cuzino: Pericolele tăcute care ne amenință sănătatea

Ce ne vine în minte când ne gândim la lucrurile care ne afectează sănătatea? Cel mai probabil mâncarea nesănătoasă, sedentarismul, stresul și oboseala... Însă nu doar stilul de viață și genele sunt de vină pentru problemele de sănătate, ci și mediul în care trăim, crede medicul Oana Cuzino.

Poluarea aerului și a apei, radiațiile și substanțele toxice folosite în multe dintre industrii sunt doar câteva exemple de pericole tăcute pe care ar trebui să le luăm în seamă când ne gândim la potențialele pericole ce ne pot îmbolnăvi. Iată patru lucruri care ne afectează sănătatea fără să ne dăm seama.

Poluarea atmosferică

În special în zonele urbane, poluarea aerului este vizibilă cu ochiul liber: praful depus pe mașini, pe geamuri, înnegrirea zăpezii pe trotuare, ploaia care lasă urme de praf, toate sunt semne că aerul pe care îl respirăm nu este deloc curat și proaspăt. Resimt un disconfort accentuat mai ales persoanele cu alergii, cu afecțiuni pulmonare, copiii și bătrânii, însă efectele pe termen lung se observă chiar și la adulții sănătoși.

Studiile din ultimii ani au demonstrat o asociere între poluarea aerului cu particule toxice și exacerbările bolilor la persoanele cu afecțiuni respiratorii, precum și creșterea numărului de decese cauzate de bolile cardiovasculare și respiratorii la persoanele în vârstă. Particulele extrem de fine care populează aerul pe care îl respirăm în fiecare zi pot provoca inflamații alveolare și cresc coagulabilitatea sângelui.

Poluarea atmosferică afectează plămânii, sis­temul cardiovascular, grăbește îmbă­trâ­nirea celulară, favorizează deshidratarea pielii și a părului, iar unele studii îi dovedesc implicarea în creșterea riscului de cancer.

Poluarea apei

Una dintre îngrijorările oamenilor de știință și a experților în mediu este legată de rezervele de apă, și nu doar din perspectiva încălzirii climatice, ci și a poluării râurilor, mărilor și oceanelor. Afectarea mediului acvatic se răsfrânge direct asupra uneia dintre cele mai importante resurse de hrană a omenirii: peștele și fructele de mare. Sunt întrebată deseori de cititori de ce noi, medicii, continuăm să recomandăm consumul de pește, deși este plin de metale grele și ne pune în pericol sănătatea.

Este, într-adevăr o problemă reală, fiindcă peștii care trăiesc în apele poluate tind să acumuleze metale grele în țesuturi. Sunt afectate astfel și carnea pe care o consumăm, dar și eventualele produse extrase din pește.

În general, acumularea aceasta care ne îngrijorează depinde de concentrația metalului, de timpul de expunere, de modul de absorbție a metalelor, dar și de vârsta peștilor și obiceiurile lor alimentare. Cel mai în­gri­jorător este mercurul, cu efecte dău­nătoare dovedite asupra sistemului cardiovascular și asupra creierului. Nu trebuie să ne imaginăm că ne vom intoxica și viața ne va fi pusă în pericol după o porție de somon la grătar, însă trebuie să fim conștienți de acest pericol pe termen lung și să încercăm să facem alegeri inteligente.

De exemplu, putem mânca mai rar pește-spadă și ton, mai bogate în mercur, și să alegem mai degrabă scoici, tilapia, sardine, anșoa, somon, midii sau calamar. Veți observa că multe dintre speciile pe care le-am menționat ca fiind mai „sigure“ din punct de vedere al conținutului de mercur sunt pești sau fructe de mare mici, care trăiesc la adâncimi mari în mări și oceane.

Așa cum explicam anterior, acumularea de mercur și alte metale grele depinde și de viața acestor pești, de aceea speciile mai mici, cu o durată de viată redusă, au mai puțin timp la dispoziție să asimileze aceste metale din apă sau hrănindu-se cu alte vietăți. Însă nu doar apa pe care o bem și alimentele pe care le mâncăm sunt expuse poluării, ci și suplimentele ce conțin nutrienți extrași din pește, fructe de mare sau alge marine.

Capsulele cu Omega-3 din ulei de pește, atât de populare datorită beneficiilor lor ex­traordinare, trebuie alese cu mare atenție, pentru a ne asigura că uleiul este purificat corespunzător și este extras din pești mici, de mare adâncime, care trăiesc puțin. Doar din această sursă se poate extrage Omega-3 în cea mai pură și eficientă formă.

Radiațiile

În privința radiațiilor, până acum 10-15 ani, specialiștii se concentrau pe două mari ca­te­gorii de radiații: cele produse de structuri și elemente naturale, precum radiațiile ultraviolete, radiațiile emise de Pământ, radi­ațiile venite din spațiu și radiațiile provocate de activitatea omului, precum radiațiile utilizate în medicină, în industria de transport (în special aerian), radiații din testarea armelor nucleare, radonul din locuințe. Însă în zilele noastre, cea mai importantă sursă de radiații, care ne afectează direct, sunt obiectele pe care le folosim în fiecare zi, acasă sau la serviciu – telefoanele mobile, calculatoarele, emițătoarele de rețea sau internet la distanță, radarele. |n timp ce riscul crescut de tumori cerebrale datorate utilizării telefoanelor mobile nu este stabilit încă, utilizarea tot mai mare a telefoanelor mobile justifică îngrijorările cercetătorilor privind riscul de cancer cerebral.

Radiofrecvența utilizată de telefoanele mobile pentru a transmite semnale pare să nu aibă efecte atât de dramatice precum radiațiile ionizante, cum sunt razele X, însă există cu sigurantă efecte asupra sănătății omului. Când telefoanele mobile sunt utilizate foarte aproape de unele dispozitive medica­le precum stimulatoarele cardiace, defibrilatoarele sau proteze auditive, există posibilitatea de a provoca interferențe în funcționarea lor. Printre afecțiunile favorizate sau agravate de expunerea îndelungată la radiații se numără: cancerul osos, de sân, de colon, de esofag, pulmonar, de pancreas, leucemie, afecțiuni ale glandei tiroide, mielom, tumori ale creierului, disfuncții ale sistemului nervos central.

Substanțele chimice din produse

Revenind la subiectul alimentației, ne-am obișnuit deja să evităm produsele bogate în aditivi, coloranți și arome. Însă câți dintre noi ne gândim la toxinele prezente în produsele cosmetice, în produsele de curățare a casei, în detergenți și chiar în hainele pe care le purtăm? Studiile au analizat, de exemplu, industia textilă, concluziile arătând date îngrijorătoare: mii de substanțe chimice, unele dintre ele toxice pentru om, sunt folosite în procesele de creare a materialelor, vopsire, fabricare și depozitare.

Chiar și în hainele pe care le cumpărăm din magazine există urme ale acestor substanțe și, surprinzător, nici liniile de produse din bumbac organic nu par să fie atât de sigure și naturale pe cât credem. Aceleași semnale de alarmă sunt trase de specialiști și în privința detergenților, balsamurilor de rufe, dar și a produselor pe care le folosim pentru a curăța baia, bucătăria, geamurile sau covoarele. În cele mai multe cazuri, aceste produse conțin compuși organici volatili, amoniac și agenți de înălbire. Datele unui studiu recent arată că daunele aduse plămânilor de folosirea produselor de curățenie sunt comparabile cu fumatul a 20 de țigări pe zi, timp de cel puțin 10 ani. Efectele nu sunt vizibile doar la nivel pulmonar, ci și cutanat.

Dermatita de contact este una dintre cele mai frecvente manifestări, însă în multe cazuri se pot diagnostica și alergii severe, agravate după o expunere îndelungată. Mai mult, unele dintre aceste substanțe sunt suspectate sau dovedite ca agenți cancerigeni.

Cum putem limita expunerea la poluare, radiații și toxine

Un prim pas ar fi să încercăm să purificăm aerul din încăperile în care locuim și lucrăm, cu ajutorul purificatoarelor și umidificatoarelor. Apoi să evadăm cât mai des în zone împădurite, departe de trafic și zone industriale, unde ne putem bucura de mai mult oxigen și de un aer mai curat. Și plantele de apartament ne sunt de ajutor, așa că vă recomand să le țineți mai degrabă răspândite prin diverse încăperi din casă decât pe balcon.

Apoi un alt element pe care îl putem influența destul de ușor este expunerea la radiațiile produselor electronice și electrocasnice. În dormitor nu ar trebui să existe televizor, calculator sau laptop, nici măcar în cele ale copiilor. Când mergeți la culcare, lăsați telefoanele mobile în altă cameră, cu alarma suficient de tare încât să o puteți auzi dacă primiți un telefon urgent, și treziți-vă cu ajutorul unui ceas deșteptător. Când purtați telefonul mobil pe parcursul zilei, țineți-l mai degrabă în geantă sau pe birou decât în buzunar și folosiți căști dacă obișnuiți să vorbiți mult la telefon.

Pe scurt, încercați să țineți mereu telefonul mobil cât mai… departe. Acordați o atenție sporită produselor pe care le folosiți și învățați să citiți ingredientele. Spălați mereu hainele noi înainte de a le purta și urmăriți pielea pentru orice mic semn de alergie. Nu fugiți de radiografii sau investigații imagistice precum computerul tomograf dacă acestea sunt necesare și vă pot salva viața în eventualitatea unui diagnostic. Însă cereți mereu sfatul medicului dumneavoastră, pentru a evita expunerea exagerată la radiații.

Dr Oana Cuzino este medic primar geriatru, doctor în științe medicale și jurnalist. Ea publică informații și articole pe teme medicale pe site-ul doc.ro și prezintă zilnic emisiunea „Ce se întâmplă, doctore?“ la Pro TV.

Sursa: unica.ro