DOC // Cum a fost pregătită operațiunea și cum a fost sustras MILIARDUL din sistemul bancar al R. Moldova? Slusari: „Beneficiari au fost grupările Plahotniuc, Șor și Filat”

Frauda bancară din R. Moldova a fost pregătită minuțios din timp și a fost realizată etapizat, începând cu anul 2011, prin coordonare cu guvernarea din acea perioadă. Mai mult, din cele trei bănci implicate în furtul miliardului ar fi fost sustrase mai mult de 25,5 miliade de lei.

Concluziile pot fi regăsite în raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare, prezentat astăzi în Parlament de către președintele acesteia, deputatul Alexandru Slusari.

Democrații au părăsit ședința, iar Denis Ulanov de la Partidul Șor a declarat că raportul Comisiei lui Slusari ar semăna „cu o investigație jurnalistică, nimic mai mult”.

Potrivit lui Slusari, primul atac raider cu scopul de a prelua controlul asupra Băncii de Economii (BEM) s-a întâmplat în 2011, iar în spatele acestuia au stat Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon, ajutați de câțiva judecători, inclusiv de Gheorghe Marchitan de la Judecătoria Căușeni.

Deși Guvernul Filat a ripostat public vizavi de acest atac raider, în scurt timp nu a mai emis pretenții, arată investigațiile deputaților, iar Comisia Națională a Pieții Financiare și Banca Națională a Moldovei (BNM) au satisfăcut pretențiile acelor grupări.

Inițial, cele peste 28,5% din acțiunile BEM preluate de patru societăți rusești au fost vândute, printr-o tranzacție secretă din 2011, de către Platon lui Plahotniuc.

Din acel moment, volumul creditelor neperformante la BEM, care se cifrau la 140 de milioane de lei până în octombrie 2011, au crescut până la finele acelui an de șapte ori și au ajuns la 980 de milioane de lei. Iar BNM nu a reacționat în niciun fel.

Mai târziu, aceste acțiuni au ajuns în posesia mai multor firme din grupul Șor, contra a 30 de milioane de dolari, 20 de milioane dintre care ar fi ajuns la Plahotniuc. Astfel, firma „Roseau Alliance”, care potrivit informațiilor SIS aparținea lui Ilan Șor, a luat BEM cu un portofoliu de credite neperformante de 1,34 de miliarde de lei.

În anul 2013, a fost pornită o campanie de isterizare a populației și numai pe parcursul lunilor ianuarie-februarie au fost retrase depozite de peste 900 de milioane de lei din BEM. Deși Ministerul Finanțelor a propus capitalizarea băncii, acționarii minoritari de la BEM au blocat această inițiativă.

Potrivit lui Slusari, a urmat crearea Comisiei conduse de comunistul Oleg Reidman în Parlament, care a mai fost un pas în operațiunea jafului bancar. În raportul acelei comisii se propunea ca statul să renunțe la pachetul majoritar de la BEM, lucru care s-a și întâmplat mai târziu, fără să existe vreo decizie de Guvern în acest sens.

Raportul mai scoate la iveală faptul că în primele zece luni din 2014, firmele din grupul Șor au beneficiat de credite de la BEM, Banca Socială și Unibank în valoare de peste jumătate de miliard de dolari, iar urmele au fost șterse, inclusiv prin incendierea unei camionete cu documente.

În acea perioadă, SIS și CNA informau conducerea statului despre situația dezastruoasă de la cele trei bănci, dar s-au rezumat doar la constatarea situației.

La începutul lunii noiembrie 2014, la Reședința de stat de la Condrița a vut loc o ședință cu participarea lui Nicolae Timofti, Vlad Plahotniuc, Vlad Filat, Iurie Leancă, Igor Corman, Dorin Drăguțanu și Ion Păduraru, iar Plahotniuc ar fi insistat ca statul să acorde garanții de stat.

A urmat prima decizie secretă de Guvern privind acordarea garanțiilor de stat în valoare de 9,5 miliarde de lei celor trei bănci, fără a impune și administrare specială imediat. Slusari spune că în acea perioadă, din cele trei bănci au fost sustrase peste 25,5 miliarde de lei numai de către persoanele juridice.

„Din informația prezentată de Kroll-2, beneficiarii finali principali sunt grupările Plahotniuc, Șor și Filat”, a spus Slusari, adăugând că Procuratura Generală a sabotat investigarea fraudei bancare în perioada anilor 2014 - 2019.

Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare recomandă desecretizarea tuturor documentelor care țin de frauda bancară, inclusiv a raportului „Kroll-2” și inițierea procedurii de revocare din funcție a viceguvernatorilor BNM Ion Sturzu și Aurel Cincilei, care au fost la aceeași instituție și în timpul jafului bancar.

Totodată, comisia cere anchetarea penală a conducerii Guvernului și a BNM din acea perioadă, adică a lui Iurie Leancă, Andrian Candu, Anatol Arapu, Dorin Drăguțanu și Emma Tăbârță.

De asemenea, Procuratura Generală ar trebui să cerceteze acțiunile de sabotaj ale procurorilor anticorupție în investigarea fraudei și să vină cu un raport în Parlament în decurs de 30 de zile cu privire la devalizarea sistemului bancar.

Deputații care au investigat frauda bancară au mai solicitat înființarea altor două comisii parlamentare de anchetă care să cerceteze procesul de spălare a miliardelor rusești prin intermediul sistemului bancar al R. Moldova, dar și ce a urmat după lichidarea celor trei bănci implicate în jaful bancar.

„În cadrul activității Comisiei, am primit mai multe informații potrivit cărora devalizarea sistemului bancar a continuat și după lichidarea celor trei bănci”, a argumentat Slusari.