Delegația APCE a identificat mai multe PROBLEME care țin de alegerile prezidențiale din R. Moldova: Concentrarea media, implicarea bisericii în campanie și utilizarea resurselor administrative în favoarea candidatului PD

Lipsa rezultatelor în lupta împotriva corupției, sistemul obscur de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale, inclusiv finanțarea externă, monopolizarea mai multor instituții media și lipsa transparenței în ceea ce privește sursele de finanțare ale acestora, dar și rolul jucat de structurile oligarhice în viața politică a țării, îndeosebi în procesul electoral, sunt problemele care domină campania pentru alegerile prezidențiale din acest an.

Aceasta este concluzia delegației preelectorale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) care a efectuat, în perioada 26 - 28 septembrie curent, o vizită la Chișinău pentru a evalua campania electorală și pregătirile pentru scrutinul prezidențial din 30 octombrie 2016.

Potrivit unui comunicat de presă al Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, membrii delegației, Elisabeth Schneider-Schneiter, șefa delegaţiei (Elveţia, PPE/DC), Stefan Schennach (Austria, SOC), Meritxell Mateu (Andora, ADLE), Suat Önal (Turcia, CE) și Lotta Johnsson Fornave (Suedia, GUE), au fost informați și despre implicarea bisericilor ortodoxe în campania electorală în susținerea anumitor candidați, neținând cont de necesitatea respectării principiului separării bisericii de stat.

În ceea ce privește legislația electorală, delegația preelectorală a APCE a constatat că amendamentele operate în legislația electorală în 2016 ar trebui să permită desfășurarea scrutinului prezidențial în conformitate cu standardele Consiliului Europei, dacă acestea vor fi aplicate în mod corespunzător. Cu toate acestea, în pofida adoptării reglementărilor care limitează concentrarea proprietății media, aceste reglementări nu vor deveni pe deplin funcționale până la expirarea licențelor în vigoare.

„Comisia Electorală Centrală a informat delegația că procesul de înregistrarea candidaților electorali a fost unul incluziv. Cu referire la procedura de colectare a semnăturilor, însă, mai mulți interlocutori au informat delegația preelectorală despre utilizarea abuzivă a resurselor administrative, în mare parte în favoarea candidatului Partidului Democrat. În special, au fost a fost emise alegații precum că administrațiile unor instituții publice, cum ar fi „Poșta Moldovei”, „Moldtelecom”, „Moldovagaz”, precum și ale unor școli și instituții medicale au exercitat presiuni asupra propriilor angajați pentru a semna în listele de semnături. De asemenea, au fost relatate cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative de către autoritățile locale în favoarea altor potențiali candidați. Delegația Adunării Parlamentare condamnă cu fermitate astfel de practici, care ar trebui excluse din campania electorală, și reamintește necesitatea depolitizării instituțiilor statului, fapt solicitat anterior de APCE. Candidații independenți sau exponenții unor partide mici și-au exprimat nemulțumirea față de numărul necesar de semnături și distribuirea lor geografică, dar și față de perioada scurtă a campaniei electorale”, se arată în comunicatil citat.

Delegația a notat, de asemenea, și îngrijorarea față de creșterea constantă a numărului de alegători începând cu 2005, în timp ce numărul persoanelor care emigrează din Republica Moldova este în creștere.

„Adunarea Parlamentară, în rapoartele de observare anterioare, și Comisa de la Veneția în opiniile emise și-au exprimat îngrijorările privind lipsa de transparență a criteriilor pentru determinarea numărului secțiilor de votare din străinătate. Ca răspuns la aceste îngrijorări, prin modificările legislative recente, au fost stabilite două criterii pentru determinarea numărului de secții de votare din străinătate: numărul alegătorilor care au participat la scrutinul precedent și rezultatul înregistrării electronice prealabile a alegătorilor de peste hotarele țării. În opinia mai multor interlocutori, aceste criterii par a fi insuficiente pentru a asigura dreptul alegătorului de a participa efectiv în alegeri și nu reprezintă în mod proporțional alegătorii care locuiesc în diferite țări”, cred oficialii europeni.

Referitor la reflectarea campaniei electorale în mass-media, interlocutorii cu care au discutat membrii delegației au declarat că, în pofida existenței unui număr mare de instituții media care dețin zeci de posturi TV, pluralismul media poate fi calificat drept limitat din cauza rolului dominant al unui holding media afiliat unuia din partidele politice.

„În acest sens, Adunarea Parlamentară amintește despre prevederile Codului Audiovizualului care obligă toți radiodifuzorii să asigure reflectarea egală, echitabilă și imparțială a tuturor candidaților electorali în mass-media. Reflectarea imparțială în mass-media și gradul înalt de concentrare a proprietății asupra mijloacelor de informare au fost evocate anterior în rapoartele APCE drept probleme care reprezintă motive serioase de îngrijorare. Adunarea Parlamentară regretă faptul că, în pofida invitării mai multor instituții media, inclusiv a companiei publice de radiodifuziune, majoritatea instituțiilor nu au onorat invitația. Delegația invită, în special radiodifuziunea publică, să asigure accesul egal și reflectarea corectă a tuturor candidaților electorali înregistrați”, îndeamnă APCE.

Unul dintre motivele principale ale crizei politice de lungă durată în R. Moldova reprezintă lipsa încrederii în instituțiile publice ca rezultat al multiplelor scandaluri de corupție, inclusiv al scandalului bancar major, cu repercusiuni de natură politică: „Acest aspect este deosebit de îngrijorător pentru o țară care se confruntă cu grave probleme economice, sociale și un nivel ridicat al sărăciei. Un procent considerabil al populației este convins că faptele de corupție sunt o practică obișnuită în Republica Moldova. În ceea ce privește finanțarea campaniei electorale, în 2015 au fost efectuate modificări legislative substanțiale, abordând unele recomandări făcute de Grupul Statelor împotriva corupției(GRECO). Deși reglementările legale privind finanțarea campaniei electorale și a partidelor politice au fost îmbunătățite, resurse financiare considerabile pot fi utilizare în afara oricărui control, în opinia mai multor interlocutori”.

Delegația APCE, care a avut la Chișinău întrevederi cu premierul Pavel Filip, cu unsprezece potențiali candidați prezidențiali sau reprezentanții acestora, cu delegația parlamentară a Republicii Moldova la APCE, cu președintele și membrii Comisiei Electorale Centrale, președintele și membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, reprezentanți ai societății civile și comunității internaționale, invită autoritățile relevante din R. Moldova să întreprindă masuri necesare în vederea asigurării condițiilor egale de campanie pentru toți candidații electorali înregistrați.

Încă o delegație a Adunării Parlamentare, formată din 22 de membri, va reveni în R. Moldova pentru observarea alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016.