De Valentains dăi

Trustia, elegii politikoase

De Valentains dăi, ne-a bătut la ușă Colesovnazadov, ca să-i dăm voie să folosească scaipul nostru, fiindcă leptopul lui se blocase chiar în momentul când conversa cu Vera, soție-sa, care e în Italia, dar care nu se poate relaxa adecvat până nu se informează exhaustiv asupra stării de lucruri din patria străbună.

I-am zis să aștepte puțin, căci Georgeta era pe Facebuc și nu era de dorit să o deranjăm în acel moment, un leu nu riscă să întrerupă fără un motiv serios scărpinatul unei leoaice, i-am spus. Între timp, să luăm câte un pahar în cinstea femeilor, de ziua îndrăgostiților, i-am propus. Dar cu condiția: nu vorbim despre alegeri, altfel ne certăm implacabil. Și parcă am fost năzdrăvan. Al doilea pahar l-am băut pentru toți îndrăgostiții mai triști ca noi. Al treilea pahar l-am ridicat întru iubirea eternă. Al patrulea – pentru sănătate și noroc, al cincilea – la fel, așa încât crezusem că epuizasem subiectul iubirii.

„Apropo, de iubire, interveni misterios Colesovnazadov, după al cincilea pahar, știai că Plahotniuc este lesbian?”. „Lesbian? Asta-i mai lipsea! – am repetat eu dezorientat de această știre epustuflantă. - Mi se pare că-i treaba lui personală”, am răspuns cu prudența cu care faci primul pas pe gheață. „Nu-i de ajuns că a acaparat toată statalitatea? E prea de tot!”, se revoltă Colesovnazadov. „Să fim corecți. Nu sunt de acord să discutăm despre orientarea lui sexuală, e o chestiune de principiu. Acesta este de fapt un atac necivilizat împotriva alegătorilor, pentru a-i dezorienta!”, am încercat să mențin echilibrul discuției.

„Îl aperi pe acest monstru? Nu mă așteptam de la tine!”, pufăi Colesovnazadov ca o locomotivă cu aburi. „Nu îl apăr, dar ce legătură are orientarea sexuală cu oligarhia? Să nu confundăm instrumenele cizmarului cu prefectura!” „Ești un trădător!”, își spuse verdictul Colesovnazadov. „Eu trădător? Tu umblai la grădiniță când eu am început să lupt împotriva mafiei! Eram cât pe ce să mă înscriu în partidul lui Sergiu Mocanu!”. „Te-ai vândut! Nu te-am auzit în ultima vreme să-l critici pe Plahotniuc!”. Relațiile noastre se deteriorau vertiginos. Simțeam că mi se demagnetizează hardul mintal. „Cere-ți scuze!”, i-am cerut, punând mâna pe sticla în care rămăsese puțin vin. Eram pregătit pentru un deznodământ imprevizibil. Din fericire, în acest moment critic Georgeta se desprinse de Facebuc.

Acum stau și mă gândesc că poate are dreptate Colesovnazadov că m-am vândut? De ce trebuia să-l apăr pe Plahotniuc? Să-l apere lesbienii!

Al vostru jemanfișist, Ion Buraga