Ce intenții se ASCUND în spatele demisiei lui Gurin? Cine va asigura interimatul funcției de procuror general

Demisia procurorului general, Corneliu Gurin, care și-a justificat gestul prin faptul că, odată cu adoptarea noii Legi a procuraturii, este cazul să se înceapă reforma „de la vârful instituției, cu abordări sincere și fără acuzații”, nu li se pare credibilă analiștilor.

Viitorul procuror general nu va fi votat conform prevederilor noii Legi, care intră în vigoare din august 2016, ci în baza legii actuale.

Astfel, decizia privind desemnarea viitorului procuror general va rămâne și de această dată la discreția președintelui Parlamentului.

Analistul politic Arcadie Barbăroșie susține că, deocamdată, nu se grăbește să tragă o concluzie din anunțul făcut de Corneliu Gurin.

„Să nu uităm evenimentele din ultimele zile, cu amendamentele la proiectul Legii cu privire la procuratură. Nu trebuie aruncată la gunoi nici versiunea că în acest mod i s-a dat peste mâini procurorului. Nu știm dacă demisia este parte a aceluiași scenariu. Noi încercăm să analizăm logic acțiuni ilogice ale guvernării”, afirmă Barbăroșie.

Analistul susține că nu are niciun pic de încredere în actuala majoritate parlamentară și în capacitățile sale de a realiza reforme, dar s-ar putea ca de această dată să fi fost silită să facă anumite lucruri, ținând cont de situația dificilă în care se află.

„Alegerea guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei și a procurorului general vor fi teste serioase pentru actuala guvernare”, mai spune Barbăroșie.

Juristul Vladislav Gribincea, șeful grupului de lucru care a elaborat proiectul noii Legi cu privire la procuratură, susține că acum va fi nevoie de o presiune puternică din partea societății civile pentru a se insista ca să fie organizat un concurs transparent pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general.

„Legea nu prevede expres modalitatea prin care președintele Parlamentului trebuie să selecteze candidatul, de aceea spicherul are libertate deplină pentru a organiza un concurs public și transparent, iar membrii comisiei de concurs ar trebui să fie persoane cu o reputație ireproșabilă în societate și neafiliați politic, fie ei foști procurori, lideri de opinie, juriști și chiar jurnaliști integri”, crede Gribincea.

De asemenea, sugerează el, președintele Parlamentului are mână liberă pentru a solicita ca acest concurs de desemnare a candidatului să fie organizat de Consiliul Superior al Procurorilor, așa cum prevede noua lege, adoptată ieri.

Indiferent de modalitatea selectată, viitorul procuror general va fi propus Parlamentului spre votare și va avea un mandat de cinci ani, și nu de șapte, așa cum prevede noul document.

Până atunci, interimatul funcției de procuror general va fi asigurat de prim-adjunctul procurorului, Eduard Harunjen.

Amintim că pentru alegerea fostului procuror general de asemenea a fost creată o comisie specială de concurs. Din motive care nu au mai fost elucidate, fostul spicher, Marian Lupu, a decis, în ultimul moment, să îl propună Parlamentului spre votare pe Corneliu Gurin care era președintele comisiei de concurs, asta chiar dacă acea comisie selectase un candidat, pe fostul ministru al Justiției din timpul guvernării comuniste, Vitalie Pârlog.

Ulterior, procurorul general a fost acuzat în repetate rânduri că ar instrumenta dosare la comanda politică a democraților.