Credea că are o simplă migrenă, dar două zile mai târziu a murit. Boala ASCUNSĂ de care suferea

Lee Broadway, o femeie în vârstă de 42 de ani din Carolina de Nord, credea că are o migrenă severă. Însă, într-o zi l-a anunțat pe soțul ei că a plecat de la serviciu pentru că a simțit „cea mai îngrozitoare durere de cap din viața ei”.

De mic copil a suferit de migrene, dar de data aceasta a simţit că e ceva diferit, așa că a mers de urgență la medic. În urma unui examen RMN, s-a depistat că femeia suferă de anevrism cerebral. Lee Broadway s-a stins două zile mai târziu, lăsând în urmă patru copii și o familie îndurerată.

Anevrismul cerebral este o umflătură a unui vas de sânge din creier, cauzată de o slăbiciune a peretelui vasului sanguin. Dacă un anevrism explodează sau se rupe, poate duce la o hemoragie subarahnoidă, provocând leziuni cerebrale și simptome severe, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Lee.

Neurologul Howard A. Riina, cel care s-a ocupat de cazul femeii, le-a transmis oamenilor că durerea asociată cu anevrismul cerebral este deseori descrisă ca fiind „cea mai gravă durere de cap a vieții cuiva”.

De altfel, Lee Broadway i-a descris medicului durerea de cap resimțită ca „o lovitură bruscă în cap, o durere orbitoare deosebită de orice altceva experimentat înainte”.

Doctorul spune însă că nu este cazul unui control medical dacă migrenele sunt asociate cu greață. El a explicat că persoanele care suferă frecvent de migrene au o rutină care le ajută la ameliorarea durerilor de cap, cum ar fi administrarea de medicamente sau şederea într-o cameră întunecoasă și liniștită. Dacă această rutină obișnuită nu ameliorează durerea, atunci ar putea fi vorba despre un anevrism cerebral.

Ruptura de anevrism cerebral este foarte rară și numai aproximativ unu din 12.500 de persoane din Anglia suferă anual o astfel de ruptură. Dr. Riina a sugerat că cinci până la 10% din populația SUA ar putea avea un anevrism fără simptome. Pacienții cu anevrism pot fi tratați în funcție de mărimea, localizarea și probabilitatea ruperii.

Nu se știe cu exactitate de ce apar anevrismele, dar factorii de risc includ un istoric familial al afecțiunii, fumatul și hipertensiunea arterială.

Sursa: unica.ro