COVID-19 închide Europa. Restricţii dure în tot mai multe ţări, odată cu creşterea numărului de cazuri de coronavirus

Numărul cazurilor de coronavirus continuă să crească într-un ritm accelerat, iar ţările vin cu noi măsuri pentru a ţine sub control, atât cât este posibil, epidemia de COVID-19. Dacă săptămâna trecută o privire de ansamblu asupra Europei înfăţişa un prim set de restricţii mai severe decât pe timpul verii, în pragul acestui weekend lucrurile nu par să se fi îmbunătăţit semnificativ.

Ţara Galilor impune două săptămâni de carantină, începând de vineri. Mai multe regiuni din Grecia, Franţa, Germania şi nu numai introduc, de asemenea, blocaje în încercarea de a încetini creşterea cazurilor de COVID-19. Şi Slovacia a anunţat limitări stricte în deplasările şi activităţile oamenilor. Acestea se vor aplica de sâmbătă, 24 octombrie.

Irlanda a devenit joi prima ţară din Europa care a reintrodus carantina la nivel naţional. Pe o perioadă de şase săptămâni se interzic adunările, iar locuitorii ţării trebuie să lucreze de acasă, cu unele excepţii.

Chiar şi Suedia, care a stârnit mari controverse prin teoria „imunităţii de turmă” şi decizia de a nu impune carantină va introduce unele restricţii. Premierul Stefan Lofven a anunţat joi că, de la 1 noiembrie, în cluburile de noapte va exista o limită maximă de 50 de persoane. „E timpul ca petrecerile din cluburi să se oprească. (...) E o lipsă de respect faţă de personalul medical care a lucrat din greu, zi şi noapte, să deschidă ziarul şi să vadă poze de pe ringul de dans”, a spus Lofven.

Slovacia intră de sâmbătă în carantină parţială, potrivit anunţului făcut joi de reprezentanţii Guvernului. Oamenii nu vor putea ieşi din case în lipsa unei dovezi că au efectuat testul pentru depistarea SARS-CoV-2 (rezultatul fiind, bineînţeles, negativ). E permis totuşi accesul în spaţiul public pentru aprovizionare de la cel mai apropiat magazin. De asemenea, slovacii pot ieşi din case pentru a ajunge la locul de muncă, acolo unde nu există posibilitatea de a lucra de acasă. Alte excepţii vizează urgenţele medicale, înmormântările sau îngrijirea animalelor de companie. Accesul pe stradă e liber în intervalul orar 1.00 - 5.00.

Şcolile vor fi închise în perioada 26 octombrie - 27 noiembrie, dar grădiniţele îşi vor continua activitatea. În plus, până pe 15 noiembrie transportul public va circula mai rar pentru a descuraja deplasările.

Pentru a izola focarele de COVID-19 deja existente şi a preveni răspândirea mai agresivă a virusului, autorităţile din Ţara Galilor au recurs la carantină. Blocajul va dura cel puţin două săptămâni, începând de vineri, la ora locală 18.00. Toţi oamenii, cu excepţia celor care lucrează în domenii esenţiale, vor fi nevoiţi să rămână în case.

Sunt cele mai dure restricţii impuse în Ţara Galilor din primăvară, când Regatul Unit al Marii Britanii a fost grav afectat de primul val de coronavirus care a lovit Europa.

„Trebuie să acţionăm rapid şi drastic dacă vrem să obţinem o scădere semnificativă a numărului de noi infectări. Unităţile ATI sunt pline”, a declarat premierul Mark Drakeford.

Potrivit CNN, noi măsuri au intrat în vigoare vineri dimineaţă şi în nordul comitatului englez Greater Manchester, în urma confruntărilor dintre conducerea naţională şi liderii locali pe tema sprijinului financiar. Oamenii aşteaptă ca autorităţile să publice mai multe detalii.

Londra a trecut de sâmbătă, 17 octombrie, de la un nivel „mediu” la unul „ridicat” de alertă. Londonezilor li s-a limitat cercul de persoane cu care intră în contact, după ce capitala a atins un nivel maxim de infectare. Săptămâna trecută, rata infectărilor ajunsese în Londra la 100 de cazuri la 100.000 de locuitori.

În afara locuinţei, numărul maxim de persoane admise într-un grup este de şase oameni. De asemenea, londonezii nu se mai pot întâlni cu locuitori ai altor „gospodării” nici în restaurante şi pub-uri. Autorităţile recomandă şi evitarea mijloacelor de transport public.

„Ştim deja de la atingerea primului vârf că infecţia se poate răspândi rapid şi poate pune presiuni uriaşe asupra NHS (Serviciul Naţional de Sănătate - n.r.), aşa că trebuie să acţionăm din timp pentru a preveni necesitatea unor măsuri mai dure pe viitor”, a spus oficialul britanic Matt Hancock.

Primarul Londrei, Sadiq Khan, a declarat joi, 15 octombrie, că Londra a atins un „moment critic” în lupta sa împotriva epidemiei, avertizând că virusul se răspândeşte rapid „în fiecare colţ” al oraşului. „Internările au crescut, tot mai mulţi pacienţi ajung la Terapie Intensivă şi, din păcate, numărul londonezilor care mor în fiecare zi creşte din nou.”

Alte oraşe britanice care au trecut la nivelul „ridicat” de alertă sunt: York, Barrow-in-Furness, North East Derbyshire, Erewash, Chesterfield, Essex şi Elmbridge.

Guvernul francez a aprobat miercuri, 14 octombrie, reinstituirea stării de urgenţă. Începând de vinerea trecută, capitala Paris şi oraşele Aix-Marseille, Grenoble, Montpellier, Toulouse, Saint Etienne, Lille, Rouen şi Lyon au străzile pustii între orele 21.00 şi 6.00. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că „scopul este reducerea contactelor private, care sunt cele mai periculoase.”

De mâine, carantina nocturnă se extinde în mai multe zone din ţară, afectând 46 de milioane de francezi, a anunţat joi premierul Jean Castex. Între orele 21.00 şi 6.00, circulaţia pe străzi va fi interzisă în 38 de zone administrative. Astfel, numărul departamentelor unde se aplică restricţiile ajunge la un total de 54 din 101. Polinezia Franceză se va afla, de asemenea, în carantină.

Blocajul nocturn va fi introdus şi în Grecia, în cele mai afectate zone, cu rate de infecţie ridicate. Restricţiile se aplică începând cu ziua de sâmbătă, când purtarea măştilor de protecţie în aer liber devine obligatorie. Atena şi Salonic sunt considerate zone cu risc ridicat.

Oamenii vor rămâne în case între orele 00.30 şi 5.00 pentru a reduce adunările şi petrecerile unde apar, deseori, adevărate focare COVID-19.

Săptămâna trecută, cancelarul german Angela Merkel a declarat că se simte „neliniştită” în legătură cu „creşterea exponenţială” a cazurilor de coronavirus din ţară. Între timp, situaţia nu a dat semne de ameliorare. Datele publicate de autorităţi indică tot mai multe cazuri zilnice de COVID-19, joi depăşindu-se pentru prima oară pragul de 10.000 de infectări în 24 de ore.

Există totuşi şi semne bune. Sau, cel puţin, zvonuri încărcate de optimism. CITEŞTE AICI Bild: Germania ar putea lansa vaccinul împotriva SARS-CoV-2 până la finalul anului.

„Aproximativ 80% din ţările din regiunile europene înregistrează o creştere” a cazurilor de COVID-19, a declarat săptămâna trecută pentru CNN Maria Van Kerkhove, directorul tehnic pentru coronavirus al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. „Suntem cu siguranţă martori ai unei situaţii foarte îngrijorătoare în întreaga Europă”, spune ea. „Vedem o creştere a transmisiei într-un număr mare de ţări din regiune."

Aceasta a adăugat că multe dintre statele care se confruntă în prezent cu probleme au reuşit să controleze virusul înainte şi o pot face din nou.

Sursa: mediafax.ro