Conflictele de interese rămân NEPEDEPSITE în R. Moldova

BREȘĂ // Zeci de funcționari și aleși locali din R. Moldova admit conflicte de interese aflându-se în funcții, dar rămân nepedepsiți din cauza unor carențe în legislație

Își angajează rudele în instituțiile pe care le conduc, organizează licitații publice promovându-și propriile firme, fac achiziții la prețuri dezavantajoase, dar scapă basma curată atunci când ilegalitățile ies la iveală. Legislația R. Moldova prevede amenzi de până la șase mii de lei pentru funcționarii care nu-și declară conflictul de interese, dar nici aceste sancțiuni nu sunt aplicate. De cele mai multe ori, pe motiv că expiră termenul de prescripție, de trei luni de la săvârșirea contravenției.

Anul trecut, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat 50 de cazuri de încălcare a regimului juridic al conflictului de interese, dar amenzi au primit doar patru funcționari. Statistica este îmbucurătoare pentru cei care au primit recent „sentințe” la CNI. Stau liniștiți că nu vor fi penalizați.

Licitație pentru firma soției

La începutul acestei luni, CNI a cerut Centrului Național Anticorupție (CNA) să-l sancționeze pe primarul satului Cotiujenii Mari din raionul Șoldănești, Petru Comendant, pentru abuz de serviciu și nedeclararea conflictului de interese. În noiembrie 2012, firma fondată de primar și administrată de soția sa, care era pe atunci director al liceului din sat, a câștigat o licitație organizată de primărie pentru darea în arendă a două încăperi din liceu pentru amenajarea unui bufet.

Din actele prezentate la CNI rezultă că Petru Comendant a semnat un document prin care a refuzat să participe la organizarea licitației pentru a evita conflictul de interese, dar acesta datează cu data de 19 decembrie 2012, adică la o lună de la desfășurarea concursului. Un alt act atestă că spațiile din liceu au fost transmise în arendă cu o plată anuală de 40 de lei, de 30 de ori mai puțin decât s-a decis la licitație.

Petru Comendant afirmă că este o eroare în acte și dă asigurări că firma sa plătește anual peste 600 de lei pentru arenda bufetului școlar. „Eu nu am favorizat licitația pentru că nu am participat în grupul de lucru. Am vrut să fac un bine pentru copii, să bea un ceai cald și să mănânce o chiflă la pauză în loc să fugă la magazin. Nimănui nu-i trebuie un bufet în care se vând produse de 300 de lei pe zi. Achiți salariul și-ți rămân vreo 40 de lei”, se apără primarul.

„N-am niciun venit”

În declarația de avere pentru anul 2013, Petru Comendant dezvăluie că este fondator la „Comenfort Grup”, dar nu indică niciun venit din activitatea firmei. Compania mai gestionează o piață din sat și o lemnărie, dar „n-am niciun venit”, se plânge primarul. „Dacă vrei să pierzi o afacere, intră în administrația locală”, adaugă acesta. În cazul în care CNA îi va stabili o amendă, Petru Comendant este decis să se adreseze în instanța de judecată. Despre rezilierea contractului de arendă a bufetului nu se discută, dar acesta nu va fi prelungit după luna decembrie, când expiră termenul.

Trei rude la primărie

O problemă pentru R. Moldova rămâne a fi „nepotismul”. CNI a identificat o astfel de situație și în Primăria orașului Cimișlia. În 2013, primarul Gheorghe Răileanu a semnat un ordin de angajare a nurorii sale în funcția de contabil, fără organizarea unui concurs. Nepoata sa a ajuns inspector pentru evidența populației, iar nepotul - specialist în problemele tineretului și sportului. „Nora mea a fost angajată pentru că nu erau alți candidați. Anul trecut, ea a fost transferată în funcția de specialist în economie și comerț, prin concurs. Eram obligat să semnez. În plus, nora este în subordinea directă a viceprimarului, nu a mea”, motivează Gheorghe Răileanu. Întrebat de ce și-a angajat nepoata ca inspector, primarul afirmă că nimeni nu dorea să ocupe această funcție pentru un salariu de 800 de lei. În privința rudei care muncește ca specialist în problemele tineretului, CNI a stabilit că nu există o încălcare, pentru că acesta este nepot de la verișor, grad de rudenie care nu cade sub incidența legii. Primarul nu intenționează să-și concedieze rudele.

Acuzat de conflict de interese și corupere activă

În conflict de interese a fost și directorul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Bălți, Anatolie Fătu. În perioada 2012-2013, firma „Autoaura”, fondată de acesta împreună cu soția sa, a cumpărat de la întreprinderea de stat lemn în valoare de 260 de mii de lei. Compania nu se regăsește în declarația de avere a funcționarului și are alte domenii de activitate: comerț cu autovehicule și piese auto, carburanți, legume și fructe. Chiar dacă CNI a stabilit că lemnul a fost vândut la un preț real, funcționarul urmează a fi amendat pentru nedeclararea conflictului de interese, iar cele patru contracte de achiziții ar putea fi anulate de instanța de judecată.

Anatolie Fătu nu a fost de găsit pentru a explica de ce a tăinuit că este proprietar al firmei. În anticamera Întreprinderii pentru Silvicultură Bălți ni s-a spus că directorul este în concediu din septembrie 2014. Cu o lună mai devreme, acesta a fost prins cu mită și este judecat pentru corupere activă. Anatolie Fătu i-a transmis unui polițist tichete pentru o tonă de combustibil pentru a înceta un proces contravențional.

Noi prevederi legislative

Vicedirectorul CNI, Victor Strătilă, spune că sunt necesare mai multe seminare de instruire pentru funcționari pentru că aceștia cunosc puțin despre conflictul de interese. În plus, Parlamentul ar urma să modifice legea, astfel încât contravențiile să fie aplicate direct de CNI și să poată fi inițiată procedura de demitere a funcționarilor care au admis nereguli.