INTERVIU // Concursul pentru șefia PCCOCS, în AER: Comisia specială de preselecție a candidaților s-a autodizolvat, un pretendent și-a dat demisia, iar CSP anunță ședință pentru joi. Iulian Groza: „Persoane interesate au exercitat presiuni aspra mea”

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis miercuri să continue concursul pentru desemnarea candidatului la funcția de șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), respingând solicitarea ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, de a-l anula.

Membrii CSP nu s-au lăsat înduplecați nici după ce Iulian Groza, membru al Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de șef al PCCOCS, desemnat de președinta Maia Sandu, a povestit în ședință cum a fost presat și intimidat de „persoane interesate în acest concurs” - candidatul Eugen Rurac și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, membru al CSP, Dorel Musteață.

Drept urmare, toți cei cinci membri ai Comisiei speciale de preselecție și-au anunțat astăzi demisia, ceea ce înseamnă că această structură s-a autodizolvat, nu înainte de a accepta retragerea din concurs a lui Eugen Rurac. Prin urmare, intervievarea celorlalți doi candidați rămași în concurs – procurorii Andrei Mațco și Sergiu Russu - nu a mai avut loc, iar CSP ar urma să ia o decizie vizavi de soarta concursului marcat de scandal în ședința sa de joi, 2 februarie.

Într-un interviu acordat în exclusivitate Ziarului NAȚIONAL, Iulian Groza, directorul executiv al Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), oferă detalii despre presiunile la care ar fi fost supus și argumentează de ce acest concurs trebuia, în opinia sa, să fie organizat de către o nouă componență a CSP, desemnată după procesul de pre-vetting.

Domnule Iulian Groza, după Eugen Rurac, șeful-interimar al Direcției Generale Urmărire penală din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) și fost deja candidat la funcția de șef al PCCOCS, dar și adjunctul de la Procuratura Anticorupție, Mihail Ivanov, au depus sesizări la Procuratura Generală, prin care solicită tragerea la răspundere a dvs. pentru accesarea datelor cu caracter personal ce le aparțin. Cererile au fost depuse la scurt timp după ce ați reclamat presiuni la adresa Dvs. în calitate de membru al Comisiei speciale de preselecție a candidaților la șefia PCCOCS. Ce se întâmplă?

După sesizarea lui Eugen Rurac de joia trecută, organizația noastră a făcut publică o declarație prin care am informat despre circumstanțele în care în anul trecut s-a produs un incident de accesare eronată a unor date privind bunurile imobile ale persoanelor care nu erau parte a unei cercetări pe care noi am realizat-o.

Am arătat foarte clar circumstanțele în care s-au produs aceste lucruri, nimeni dintre colegii mei, în afară de persoana care a accesat datele de la Cadastru, nu a avut acces la datele în lucru, inclusiv cele care vizau subiecții cercetării, cu atât mai mult ale celor accesate în mod eronat.

Din câte am înțeles, după ce a fost realizat acest proces de cercetare, utilizatorul unic, persoana care a fost desemnată ca să acceseze datele...

Deci, altcineva, nu Dvs.?

Nu, eu personal nu am avut posibilitatea să văd alte informații decât cele care au fost verificate în procesul de cercetare. Eu am văzut doar raportul final.

Nici colegii mei care au lucrat la raport nu au văzut toate verificările făcute de persoana desemnată.

Cine e acea persoană?

Noi am comunicat aceste date Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Anul trecut am fost sesizați de alte persoane care ne-au spus că de pe contul nostru au fost accesate datele lor. Nu e vorba doar de procurori, dar și de persoane simple, care nu au anumite funcții publice.

Înțeleg că procurorii, ofițerii de la CNA, de exemplu, persoanele care lucrează mai mult cu datele și verifică accesările proprii, au și văzut acest lucru.

Cazul a avut loc anul trecut. De ce abia acum au depus plângeri la Procuratura Generală Eugen Rurac de la CNA și Mihail Ivanov de la Procuratura Anticorupție?

Acest lucru este legat de rolul meu în calitate de membru al Comisiei speciale de preselecție a candidaților pentru funcția de șef al PCCOCS. Probabil aceste lucruri i-au fost cunoscute domnului Rurac anterior, fiindcă în solicitările pe care le-am primit anul trecut din partea persoanelor care au văzut că am accesat datele lor au fost și unii funcționari de la CNA, care au solicitat să le explicăm de ce s-au întâmplat aceste lucruri.

Noi le-am explicat exact ce s-a întâmplat și că a fost o eroare tehnică de lucru cu serviciul web al Cadastrului, cauzată de persoana responsabilă. Presupun că dumnealor, deja știind despre acest caz, au verificat dacă și datele lor au fost accesate și probabil că și datele lor au fost accesate.

Eroarea s-a produs din cauză că acel coleg al nostru, persoana contractată, a decis să folosească o aplicație care accesează automat adresele juridice din cadrul Cadastrului, până când identifică numele persoanelor care erau necesare pentru cercetare. A fost decizia lui greșită pe care nu ne-a comunicat-o nouă.

Este un specialist IT căruia i s-a părut că această cale va fi cea mai ușoară și care nici nu știa că aceste accesări sunt automat înregistrate. El și-a asumat responsabilitatea, noi l-am sancționat, am informat CNPDCP și deja acesta urmează să ia o decizie.

Putem înțelege demersul domnului Rurac, pentru că ar avea legătură cu concursul pentru șefia PCCOCS, dar de ce și domnul Ivanov a depus acum plângerea?

Eu nu vreau să speculez... Presupun că și dumnealui are motive pentru a face o astfel de solicitare, e adevărat că la scurt timp după cea a lui Eugen Rurac.

De ce ați solicitat anularea concursului pentru șefia PCCOCS?

Nu am solicitat anularea, ci să fiu audiat în cadrul CSP, pentru ca să informez despre circumstanțele care mi-au devenit cunoscute, circumstanțe pe care le-am considerat grave, care au viciat procesul de concurs, având în vedere faptul că persoane interesate în acest concurs au exercitat presiuni aspra mea.

Puteți să deschideți parantezele să spuneți cine și ce fel de presiuni a exercitat?

Am comunicat acest lucru marți în cadrul ședinței CSP și am menționat foarte clar că, după ce a avut loc prima ședință a Comisiei speciale, în zilele următoare au apărut mai multe comunicări pe canale de Telegram anonime, care mă atacau și discreditau, îmi transmiteau anumite semnale.

Suplimentar, am avut ocazia să comunic cu unele persoane cu care au vorbit Eugen Rurac și Dorel Musteață. Cel puțin o persoană a acceptat să facă referință la discuția privată cu Dorel Musteață. În acea discuție privată, de mai multe ori s-a comunicat despre mine, despre faptul că aș fi luat decizia de a nu susține candidatura dlui Rurac, că eu aș fi incomod și au zis că ei planifică niște acțiuni care să mă vizeze direct, inclusiv să mă suspende din comisie și să-mi deschidă dosar penal.

Am cunoscut aceste lucruri miercuri și am decis, imediat, să le comunic CSP-ului. Am spus că sunt gata să fiu audiat. Ieri am fost audiat și am prezentat toate aceste detalii. Am solicitat CSP-ului să decidă oportunitatea continuării acestui concurs. CSP nu a acceptat să anuleze concursul.

Azi am auzit că v-ați dat demisia din acea Comisie specială de preselecție. De ce?

Ieri, după ședința CSP, am informat membrii Comisiei că planific să mă retrag, având în vedere cele comunicate în cadrul CSP, ca să fiu consecvent și corect.

Am anunțat că nu voi participa la ședința care a avut loc astăzi, la care s-au reunit trei membri din cinci ai Comisiei speciale.

Cine nu a mai fost?

La ședință au participat domnul Tudor Osoianu, Boris Poiată și Roman Eremciuc. Ședința urma să aibă loc la ora 9.00 pentru a decide amânarea concursului, întrucât nu veniseră toate informațiile din partea autorităților cu privire la cei trei candidați. Ședința a fost mai devreme decât ora 10.00, când erau programate interviurile celor trei candidați.

După ce i-am informat că e posibil să mă retrag din comisie, alți doi membri au spus că vor face același lucru. În ședința de astăzi, trei membri – domnii Poiată, Osoianu și Eremciuc - s-au retras din comisie. Înainte de asta, au discutat despre cererea de retragere din concurs a domnului Eugen Rurac.

Și cel de-al patrulea membru, Ion Guceac, a decis să se retragă din Comisie, opinia mea nefiind luată în calcul de colegi, care au motivat că mi-am exprimat doar intenția de a o face. După ce am fost informat despre rezultatele ședinței de astăzi, am comunicat membrilor și CSP că și eu mă retrag din Comisie.

Deci, azi nu mai avem comisie specială de preselecție și doi candidați neaudiați. Ce se întâmplă mai departe?

Cel mai probabil, CSP va avea mâine, 2 februarie, o ședință ordinară în cadrul căreia va discuta despre acest subiect. Aparatul CSP trebuia să informeze astăzi membrii acestei structuri despre dizolvarea Comisiei speciale de preselecție și CSP urmează să ia o decizie – fie eventual creează o nouă comisie, fie suspendă acest concurs, având în vedere imposibilitatea preselectării acestora.

CSP nu poarte să aleagă un șef la PCCOCS din cei doi candidați?

Regulamentul prevede că trebuie să fie o etapă de preselecție înainte de interviuri la Consiliu. Dacă preselecția nu are loc, respectiv concursul nu poate avea loc.

Dle Groza, de ce credeți că acest concurs pentru șefia PCCOCS este marcat de asemenea „lupte”?

Eu nu pot să-mi dau seama care a fost urgența organizării unui concurs pentru șefia PCCOCS.

A fost anunțat din noiembrie 2022...

Este adevărat, dar având în vedere că există un exercițiu de pre-vetting și urmează să fie finalizat, respectiv mi se părea recomandabil ca numirile pentru un mandat deplin să fie făcute de către un nou CSP.

Dar ați văzut că ați fost criticat și Dvs., și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, chiar de către CSP, că ați acceptat jocul, ați mers în Comisia de preselecție, domnul Litvinenco a desemnat un reprezentant, pe Tudor Osoianu...

Nu am acceptat niciun joc, am fost desemnat în această comisie de către președintele R. Moldova. Am luat act de această desemnare și, după decizia CSP, am zis că o să respect încrederea oferită din partea președintelui pentru a participa la această preselecție.

Mi-am făcut lucrul cu diligență, am încercat să mă informez despre candidați, am participat în cadrul ședinței la care am discutat că este foarte important să asigurăm integritatea acestui proces de selecție, având în vedere speculațiile care s-au făcut...

Dar iată că pentru unii candidați și unele persoane asociate lor prezența mea în această comisie a creat anumit incomodități pentru finalitatea pe care o vedeau ei în acest concurs.

Cine ar avea interesul să „împingă” un șef la PCCOCS până la instituirea unei noi componențe a CSP?

Nu vreau să speculez, vreau doar să confirm un interes sporit din partea dlui Musteață, cel puțin, și a domnului Rurac în acest proces. Altfel, nu pot să-mi explic de ce s-au întreprins astfel de acțiuni care să mă atace pe mine, pe organizația mea, amenințări cu dosare penale.

Poate eram un obstacol pentru ca anume un candidat să fie ales în această funcție. Altfel nu-mi explic cum un membru al CSM-ului decide să comunice cu alte persoane despre faptul că eu aș fi incomod și trebuie să mă suspende, să mă distrugă, să-mi deschidă dosar penal...

Pentru ce? Pentru că eu îmi fac datoria de membru al comisiei?

Unele voci speculează că nu s-ar fi prezentat candidatul dorit de actuala guvernare și de aici toate problemele acestui concurs. Mai ales că avem un nou șef la Procuratura Anticorupție (PA), desemnat de același CSP, care tot nu a trecut pre-vettingul...

Am participat și la preselecția candidaților la șefia PA. Știm foarte bine că pregătirea și organizarea concursului pentru șeful PA a fost un procedeu diferit de cel pe care l-am observat acum.

Am avut o comisie formată atât din experți locali, cât și internaționali, procurori străini cu experiență, experți în domeniul anticorupție, care într-adevăr au încercat să-și exercite mandatul, având un rol de verificare riguroasă nu doar a competențelor manageriale și profesionale, dar și a reputației și integrității candidaților.

Tocmai de asta comisia de preselecție a avut un standard înalt în aprecierea candidaților și a stabilit că doar candidații care vor acumula mai mult de nouă puncte vor putea fi propuși CSP-ului. Acest lucru nu a fost acceptat de CSP, care a anulat această decizie și CSP a reluat concursul, admițând la interviu toți cei patru candidați care au depus dosarele. În rezultatul acelor interviuri, CSP a propus spre numire candidatul câștigător. Iată care este diferența.

Urgența de atunci pentru a numit un șef la PA era dictată de faptul că rolul acestei instituții în combaterea corupției mari este foarte mare. Și era nevoie de conducere cât mai rapid, pentru ca să se înceapă procesul de reformă în interiorul instituției, pentru a promova schimbări, acțiuni mai eficiente în combaterea corupției mari. După șase luni, vedem că lucrurile au o dinamică diferită la PA.

Acum, ce soluții există pentru CSP în acest moment legate de concursul pentru șefia PCCOCS?

Nu vreau să vin cu soluții. CSP-ul este autoritatea care trebuie să ia o decizie, mai ales că este un organ colegial și deciziile se iau prin vot.

Există câteva opțiuni și etape. În primul rând, CSP trebuie să ia notă de dizolvarea Comisiei speciale, trebuie să decidă ori crearea unei noi comisii și, respectiv, să reia procesul de preselecție, ori să decidă suspendarea lui sau anularea concursului până apar alte circumstanțe.

Domnule Iulian Groza, vă mulțumim pentru interviu!