Deutsche Welle: Cine trebuie să întoarcă miliardul moldovenilor

Decizia Guvernului de la Chișinău de a-și asuma răspunderea pentru un pachet de șapte legi, inclusiv o lege prin care datoria față de BNM va deveni datorie publică, a scandalizat societatea din Republica Moldova.

Această decizie luată în grabă presupune punerea poverii de întoarcere a miliardului furat pe umerii cetățenilor. Deutsche Welle a discutat cu experții de la Chișinău pentru a afla cât de justificată a fost această decizie și care ar fi fost soluțiile alternative.

Guvernul se laudă, cetățenii suferă

„De ce miliardul trebuie să îl întoarcem noi? Copiii și nepoții mei vor fi datori să întoarcă banii furați?” – sunt cele mai frecvente comentarii auzite pe străzile Chișinăului. După decizia Guvernului din această săptămână, nemulțumirea în societate a crescut și mai mult. Deși în 2015 a fost deconspirată schema frauduloasă prin care, din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale și UNIBANK, a fost scos din sistemul bancar moldovenesc aproximativ un miliard de dolari, criza din sistemul bancar din țară a continuat, autoritățile promițând o reformă amplă a sistemului financiar-bancar. Însă, după cum se vede, guvernarea de la Chișinău nu a stat mult pe gânduri și a decis asumarea răspunderii întoarcerii acestor bani prin convertire în datorie de stat. În replică Guvernul declară că aceasta este unica soluție de depășire a crizei, iar faptul că cetățenii vor duce povara întoarcerii banilor nu este adevărat.

Veaceslav Negruță, expert în economie și ex-ministru de Finanțe al Republicii Moldova, crede că autoritățile au greșit și că metoda aplicată este total netransparenta, iar această datorie este rezultatul unor decizii ilegale ale Guvenului.

„Din păcate guvernarea a ales unica soluție care îi era convenabilă. Aceasta demonstrează încă o dată că cei care și-au asumat răspunderea n-au citit legea. Transformarea poverii de 13,6 miliarde de lei în datorie de stat presupune automat o povară de 21,1 miliarde de lei pentru următorii 25 de ani, fie sub formă de impozite mai mari sau reduceri de cheltuieli si, respectiv, redirecționarea cheltuielilor bugetare pentru deservirea acestei poveri de 13,6 miliarde. Referitor la subiectul convertirii datoriei vreau să vă spun că sunt două proceduri: insolvabilitate și procedura de recuperare. Procedura de insolvabilitate nu are nimic în comun cu recuperarea fraudelor și resursele nu sunt direcționate la stingerea sau micșorarea acestei datorii. Este adevărat că soluția aleasă de Guvern nu este unică. Dacă ne gândim că această situație putea fi gestionată altfel, vom vedea că povara respectivă putea fi lăsată în grija BNM și doar suma restantă care nu ar fi putut fi recuperată putea fi transformată în datorie de stat, după aceea puteau fi aplicate toate măsurile de recuperare”, susține expertul.

Semnăm sau nu semnăm acordul cu FMI?

Unul din motivele invocate de Premierul Filip a fost necesitatea semnării unui nou memorandum cu FMI, care ar aduce și deblocarea asistenței externe pentru Republica Moldova. Criza bancară a făcut ca UE, Banca Mondială și alte instituții să înghețe suportul financiar pentru țară, iar aceasta a afectat economia. Din 2013, autoritățile din Republica Moldova încearcă se semneze un nou memorandum cu FMI, iar decizia de a pune întoarcerea miliardelor pe umerii cetățenilor este condiționată de FMI.

Victor Parlicov, expertul economic al „IDIS Viitorul”, este de părere că FMI nu-i este propriu să impună creșterea poverii fiscale, ci dimpotrivă, FMI insistă asupra unui buget mai echilibrat și echilibrarea aceasta se face de obicei nu doar prin creșterea veniturilor, ci și prin tăierea de cheltuieli.

Citiți continuarea AICI.