CENTENAR// Împlinirea a 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite, marcată la Chișinău. Domnica Manole: „Acest simbol va constitui întotdeauna argumentul superiorității guvernării românești față de stăpânirea sovietică din Basarabia”

Prin adoptarea Constituției din 1923, românii, inclusiv cei din stânga Prutului, au avut parte de una dintre cele mai moderne legi fundamentale din Europa, care rămâne și astăzi „un reper și o dovadă a apartenenței” tuturor românilor la democrațiile occidentale, au subliniat astăzi participanții la Conferința științifică „100 de ani de la adoptarea Constituției României de la 1923”, organizată de către Universitatea de Stat din Moldova (USM) în parteneriat cu Universitatea din București și Institutul Cultural Român.

Gazda evenimentului, rectorul Igor Șarov, a ținut să evoce Unirea de la 1918 - „ora astrală a tuturor românilor”, ca eveniment premergător adoptării Constituției României Întregite, dar și rolul elitelor, inclusiv la realizarea Unirii de mai devreme, din 1859, a Principatelor Române.

„Pentru independența statului se luptă cu patriotism și abnegație”

Președinta Curții Constituționale de la Chișinău, Domnica Manole, a remarcat faptul că, în 1918, basarabenii au avut de ales între „siguranța de a sta lângă frații lor și haosul unui imperiu în destrămare”.

„Prin reprezentanții lor în Parlamentul României, basarabenii au contribuit, în 1923, la adoptarea unui simbol al civilizației europene a timpului. Acest simbol, însoțit de faptele demne ale oamenilor politici ai României în favoarea populației dintre Prut și Nistru, va constitui întotdeauna argumentul superiorității guvernării românești față de stăpânirea sovietică din Basarabia. Astăzi, ca și atunci, România rămâne pentru noi poarta noastră spre o lume mai bună”, a punctat președinta Înalte Curți.

Domnica Manole a adăugat că centenarul Constituției României Întregite nu e doar un prilej de a simți „vibrația sufletească a celor care au contribuit la scrierea și adoptarea Constituției din 1923”, dar reprezintă și un prilej deosebit de a „constata perenitatea identității celor care formează spațiul românesc”.

„În baza strânsei colaborări dintre Curtea Constituțională a României și cea a R. Moldova, țin să subliniez expresia angajamentului ferm al curților noastre de a apăra valorile democratice și statul de drept, înțelegând lecțiile istoriei că pentru independența statului se luptă cu patriotism și abnegație. O Constituție pentru un stat de drept nu e doar un act juridic ca element tehnic, dar este plin de semnificații și valori, inclusiv identitare, care vor dăinui peste veacuri”, a subliniat Domnica Manole.

Președinta Curții Constituționale a enumerat repere istorice importante ale contextului în care a apărut Constituția României, care a fost și Legea fundamentală pentru românii basarabeni.

„La sfârșitul Primului Război Mondial, România s-a întregit cu toate provinciile românești înstrăinate. În perioada imediat următoare, statul român s-a angajat, inclusiv pe plan internațional, să asigure protecția drepturilor tuturor cetățenilor din aceste provincii. Dar provinciile veneau în componența Patriei-mame cu legi, minorități, obiceiuri și cu mentalități diferite. Era nevoie, așadar, de o revizuire profundă a Legii fundamentale, pentru ca pe baza ei să fie reglementate legi unice pentru toate provinciile. Era firesc ca cetățenii unei țări să aibă aceleași legi, să fie judecați de aceiași judecători și în același mod pentru a putea vorbi despre unitatea națională. În Basarabia, de exemplu, din 1812 până la Unirea din 1918 a avut loc un proces lent, dar continuu de anihilare a tuturor centrelor de rezistență față de politicile țariste care a început cu justiția, biserica și a continuat cu asimilarea unei părți din boierimea moldovenească de către aristocrația rusă. Majoritatea magistraților din această perioadă erau ruși, care apărau și aplicau legile rusești, pronunțând hotărâri în limba rusă. Prăpastia dintre ei și cea mai mare parte a justițiabililor care erau țărani moldoveni nu putea fi mai mare. În 1923, Constituția din 1866 a trebuit să fie schimbată de către reprezentanții tuturor provinciilor, astfel încât să existe o singură Lege fundamentală pentru întregul stat, nu doar pentru vechiul Regat. Ea a fost promulgată la 28 martie de regele Ferdinand I, supranumit Ferdinand Întregitorul. Prin această Constituție au fost consfințite noile hotare ale țării și a fost înfăptuită unitatea constituțională a statului român”, a amintit Domnica Manole.

Citește și: CENTENAR // Constituția României ÎNTREGITE, la care au contribuit și reprezentanții Basarabiei, împlinește 100 de ani: „Constituția a marcat o etapă majoră în procesul de integrare a provinciilor reunite cu Țara-mamă România la 1918”

„Libertăți și drepturi pentru care oameni au fost arestați, deportați sau chiar uciși”

În același context, șefa Înaltei Curți a punctat că au existat patru proiecte de Constituție, inclusiv al Partidului Țărănesc întocmit de basarabeanul Constantin Stere, însă cel materializat a fost al Partidului Național Liberal.

„Nu cred că mă înșel atunci când spun că, prin adoptarea Constituției din 1923, românii au avut parte de una dintre cele mai moderne legi fundamentale din Europa. Perioada cuprinsă între 1923 și 1940, anul în care a avut loc ocuparea Basarabiei de către Stalin, este prea scurtă ca să se fi îndeplinit scopul nobil al lui Constantin Stere (Unire intimă în cuget și simțire, nu una tehnică - n.r.). Cert este că această perioadă a rămas în inimile basarabenilor și faptul că astăzi vorbim aici în limba noastră română se datorează mai ales perioadei înfloritoare a României interbelice”, și-a încheiat discursul Domnica Manole, președinta Curții Constituționale a R. Moldova.

Consilierul prezidențial de la București, Sergiu Nistor, a accentuat în alocuțiunea sa că România Constituției din 1923 nu a fost doar o țară mai mare decât Regatul clădit de împlinirea Unirii principatelor și pe sacrificiile războiului de independență.

„Constituția din 1923 a transmis peste decenii ideile și proiectul instituțional al unei democrații incluzive, în care cetățenilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, li s-au recunoscut principalele drepturi fundamentale”, a spus consilierul din Administrația prezidențială a României.

Sergiu Nistor a adăugat că în Legea Supremă din 1923, una dintre cele mai avansate Constituții din Europa la acea vreme, „un adevărat reper care rămâne și astăzi o dovadă a apartenenței la democrațiile occidentale”, a fost stipulat pentru prima dată faptul că „drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor două sexe”.

„Libertățile cetățenești pe care Constituția din 1923 le-a consacrat și care stau și astăzi la baza societății noastre democratice sunt libertăți și drepturi pentru care oameni au fost arestați, deportați sau chiar uciși. Ele ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm și pe temelia lor să construim un viitor liber și european pe care ni-l dorim”, a afirmat Sergiu Nistor.

Prezentă la evenimentul prilejuit de împlinirea a 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a subliniat că, în construcția unui stat, Constituția îndeplinește una dintre cele mai importante misiuni – cea de factor stabilizator în societate.

„Constituția nu este doar un act legislativ, politic, dar și unul moral, este stâlpul moral al unui stat. Ca act politico-juridic, Constituția din 28 martie 1923 s-a înscris istoric în procesul general de desăvârșire a construcției unității statale a teritoriilor locuite de români, fiind apreciată, în acea perioadă, drept cea mai democratică lege fundamentală din întreaga Europă. După câteva file istorice triste de decuplare de la acele valori democratice, astăzi avem o profundă obligație de a nu uita și a înțelege importanța protejării actului suprem și a instituțiilor constituționale în sine, care reprezintă garanția durabilității unui stat. (...) Statul nostru trece printr-o perioadă crucială pentru viitorul său și avem nevoie de solidaritate și unitate pentru modernizarea republicii după modelul european”, a afirmat ministra Veronica Mihailov-Moraru.

„Școala formează oameni, universitatea formează elite”

Rectorul Universității București, Marian Preda, a accentuat că instituția pe care o reprezintă face tot ce poate ca patrimoniul pe care l-au moștenit românii de la generațiile anterioare - tradițiile, istoria comună, „limba noastră care, iată, în sfârșit nu mai are două denumiri diferite și din punct de vedere legal și vă felicit pentru asta”, să fi duse mai departe acolo unde le este și le-a fost întotdeauna locul – spre Vest, spre Europa, spre spațiul cultural și istoric cel mai reprezentativ pentru umanitate, unde există valori ca libertatea, dreptatea socială și celelalte „pe care trebuie să le apărăm împreună”.

„Responsabilitatea noastră, a universităților, este de a face tot ce putem pentru a forma elite sănătoase în toate domeniile în justiție, în drept, științe juridice, astfel încât accidentele istorice (comunismul, dictatura - n.r.) să nu se mai repete. Este foarte important să formăm experți, dar și lideri în spiritul valorilor umaniste, europene și, în același timp, apărători ai democrației, ai promovării criteriului meritului și competenții, nu al autoritaristului care, vedem în ultima vreme, conduce la războaie, costuri sociale, umane, economice și de altă natură”, a subliniat rectorul Preda.

Marian Preda a dat asigurări că Universitatea București va ajuta R. Moldova să se integreze în spațiul academic și de cercetare european, în alianțele europene, proiecte de cercetare din Europa, „braț la braț cu dvs. în parcursul nostru comun european”.

Dacă „școala formează oameni, universitatea formează elite și în aceste momente deosebit de dificile avem nevoie de elite foarte bine formate”, a remarcat și Ambasadorul României în R. Moldova, Cristian-Leon Țurcanu. Diplomatul a salutat organizarea acestui eveniment foarte important, dar și colaborarea dintre Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea București care „formează elite menite să ducă statele noastre pe o cale europeană prosperă”.

„Să ne uitam cu mare atenție la ceea ce au făcut înaintașii noștri și să ne inspirăm”, a fost îndemnul Ambasadorului României, mai ales în contextul actual, când „R. Moldova are nevoie de o justiție funcțională, care să asigure dreptatea atât de bine meritată de toți cetățenii R. Moldova”.