CENTENAR // Constituția României ÎNTREGITE, la care au contribuit și reprezentanții Basarabiei, împlinește 100 de ani: „Constituția a marcat o etapă majoră în procesul de integrare a provinciilor reunite cu Țara-mamă România la 1918”

Marea Unire din 1918 a fost precedată, la distanță de câțiva ani, de adoptarea de către Adunarea Deputaților și Senatul de la București, în zilele de 26 - 27 martie 1923, a unei Constituții noi, cu scopul desăvârșirii unității României Întregite.

Constituția a fost promulgată de regele Ferdinand I pe 28 martie1923, la câteva luni după ce, în octombrie 1922, Regele Ferdinand I și Regina Maria erau încoronați ca suverani ai tuturor românilor.

Istoricii de la Chișinău amintesc contribuția reprezentanților Basarabiei la adoptarea Constituției României Întregite și își exprimă speranța că „nu doar organizațiile societății civile, dar și reprezentanții clasei politice de la Chișinău vor face aprecierile respective în legătură cu acest eveniment istoric important”.

„Este un eveniment important din punct de vedere istoric, se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite, cu Basarabia parte componență a statului național unitar român. Așa scria în Constituția de atunci. La Constituția din 1923 și-au adus contribuția și reprezentanții Basarabiei, aleși în Parlamentul României Întregite, fie că erau în cadrul partidului de guvernământ, adică Partidul Național Liberal, fie că erau în opoziție - prin contribuție directă, susținând textul Constituției, sau prin criticile pe care le-a adus opoziția de atunci. Opoziția țărănească, în primul rând, a existat o aripă a Partidului Țărănesc, în frunte cu Pantelimon Halippa, care a criticat atunci Constituția.

Dar, prin criticile lor, nu au făcut decât să consolideze încrederea în această Constituție. Ulterior, când au venit la guvernare, au respectat întru totul litera și spiritul Constituției. Constituția României Întregite a marcat o etapă majoră în procesul de integrare a provinciilor reunite cu Țara-mamă România la 1918 și a deschis noi perspective de dezvoltare în cadrul României Întregite în vechile hotare”, explică istoricul Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei.

Istoricul Gheorghe Cojocaru crede că, din punctul acesta de vedere, comunitatea științifică are o oportunitate foarte bună de a evoca acest eveniment în anul în care se împlinesc 100 de ani de la adoptarea legii fundamentale și de a aduce un omagiu făuritorilor acestei Constituții.

„În ceea ce privește marcarea acestei date istorice, există o ocazie bună pentru cele două parlamente de la București și Chișinău să-și dea mâna. Este oportună orice inițiativă în acest sens, fie din partea Parlamentului, Guvernului, instituții fundamentale ale statului, a Președinției României, dar există și această comunitate extinsă dincoace de Prut, există R. Moldova de astăzi care are de asemenea un guvern și un parlament și care, în spiritul adevărului istoric, trebuie să facă acest gest de evocare a unui eveniment major în istoria poporului român”, a declarat Gheorghe Cojocaru pentru Ziarul NAȚIONAL.

Potrivit doctorului în istorie Anatol Țăranu, Constituția României Întregite, care va împlini în câteva luni 100 de ani de la adoptare, era atunci una dintre cele mai avansate în Europa din punct de vedere al democrației. Acest document a pus, de fapt, bazele statului democratic român în secolul al XX-lea, acțiunea căruia „a fost întreruptă de experimentul comunist”, dar la Constituția respectivă s-a revenit după Revoluția din decembrie 1989.

„De bazele statului român care au fost puse atunci au beneficiat și basarabenii și, dacă în spațiul nostru există ceva tradiție democratică, în mare măsură se datorează acelor calități pe care le-a însușit populația R. Moldova datorită Constituției din 1923 în cadrul României Întregite. Sigur, și ce s-a întâmplat în R. Moldova începând cu anul 1991 încoace are importanță, dar tradiția democratică în spațiul nostru poate că este legată de această Constituție din 1923. Constituția respectivă a pus bazele statului național român, fiind garantate drepturile minorităților naționale, dar care prevedea expres că statul român este statul românilor”, ne-a explicat fostul deputat.

Anatol Țăranu afirmă că un asemenea eveniment are valoare istorică foarte importantă pentru spațiul românesc, inclusiv pentru R. Moldova, dacă se concepe ca făcând parte din spațiul cultural și politic românesc.

„Din păcate, la noi, în R. Moldova, o parte bună a societății se percepe într-o cu totul altă dimensiune politică și mă tem că o să fie indiferentă față de acest jubileu. Dar o altă parte bună din societatea moldovenească va aprecia la justă valoare ceea ce s-a întâmplat atunci, cu 100 de ani în urmă. Sper că nu doar organizațiile societății civile, dar și reprezentanții clasei politice de la Chișinău vor face aprecierile respective în legătură cu această dată”, a încheiat doctorul în istorie Anatol Țăranu.

Menționăm că, pe 15 octombrie 2023, regele Ferdinand I declara în Parlamentul României că noua Constituție, adoptată în primăvara aceluiași an, stabilea „principiile fundamentale de la care trebuiau să purceadă de acum încolo diferitele legi de organizare, menite să așeze pe temelii puternice țara noastră mărită”. Constituția din 1923 menținea sistemul bicameral, întărea funcțiile Parlamentului și exprima principiul separației puterilor în stat. Legea fundamentală din 1923 consacra, de asemenea, principiul monarhiei constituționale, întărind concepția potrivit căreia puterea emana de la națiune, iar membrii Parlamentului reprezintă națiunea.