FOTO // Ce ÎNVAȚĂ copiii migranților moldoveni

STUDII // Moldovenii stabiliți în străinătate insistă ca urmașii lor să cunoască istoria, limba și tradițiile neamului românesc

Au plecat de ani de zile departe de Patrie. Acolo și-au mărit familiile și tot acolo văd un viitor fericit pentru copiii lor, dar nu-i lasă să uite de unde își trag rădăcinile. Tot mai mulți moldoveni din diasporă își duc copiii la ore de limba română, la cursuri de istorie și geografie a spațiului românesc și încearcă să-i apropie de tradițiile neamului. În majoritatea statelor din Uniunea Europeană, dar și peste Ocean au „răsărit” în ultimii ani școli destinate copiilor moldoveni. Instituțiile au fost deschise la insistența conaționalilor noștri.

Trei profesori pentru 20 de copii

Acum cinci ani, ctitorul bisericii ortodoxe din orașul Faro, Portugalia, și-a văzut visul împlinit – a fondat o școală parohială pentru „generația a doua de migranți” unde să fie studiată limba română, tradiția, credința și valoarea neamului moldovenesc.

În fiecare zi de sâmbătă, la școala parohială „Sfânta Xenia” din Faro se adună 20 de copii moldoveni cu vârste cuprinse între patru și 12 ani. Aceștia încep cursurile de limba română, continuă cu o oră de educație religioasă, trec la istoria românilor, după care se mai delectează cu activități cultural-artistice. Nu lipsesc nici atelierele de meșteșugărit sau orele de artă plastică. Copiii sunt împărțiți, după vârste, în trei grupe, fiecare având câte o profesoară. „Cel mai mare succes al nostru este să vedem părinții copiilor mulțumiți auzindu-și odorașele vorbind în limba maternă”, spune Larisa Grosu, una dintre profesoarele care muncește la școala din Faro chiar de la fondarea ei. Părinții achită o taxă simbolică pentru studii, iar banii sunt direcționați pentru arenda localului și procurarea materialului didactic.

În memoria părinților

Tot 20 de copilași originari din R. Moldova și România vin la orele organizate la școala duminicală „Ion Creangă” din Atena, Grecia. Instituția a fost deschisă anul trecut în cadrul Asociatiei moldo-elene „Orfeu”.Părinții contribuie lunar doar cu zece euro pentru a menține activitatea școlii. „Ideea o aveam de mult.Mă durea inima când auzeam copilașii conaționalilor mei vorbind numai în limba greacă. În 2013 au decedat părinții mei, ambii profesori, și atunci am luat hotărârea să contribui la deschiderea școlii în amintirea lor”, povestește Larisa Bâlhac. Copiii, împărțiți în trei grupe, după nivelul de cunoaștere a limbii române, au aceleași activități de studiere a limbii materne, istorie, geografie și arte plastice ale neamului românesc.

Donații de carte din Patrie

La început, profesorii din Atena utilizau la ore doar materiale didactice colectate de pe internet. Ulterior, Ambasada R. Moldova în Grecia, Biroul pentru Relații cu Diaspora, dar și câțiva politicieni de la Chișinău au făcut donații de manuale pentru școala duminicală. Cărțile de geografie și istorie au fost oferite de Asociația Femeilor Românce din Atena. Pentru viitor, fondatoarea școlii așteaptă implicarea Ministerului Educației de la Chișinău. „Ar putea să pregătească o programă specială pentru copiii din diasporă și un singur manual care să cuprindă câteva capitole: Limbă și Literatură română, Istorie, Geografie și Cultură. La finalul cursurilor am vrea să putem oferi elevilor și un certificat de cunoaștere a limbii române”, spune Larisa Bâlhac. Femeia afirmă că școala și copilașii de aici fac parte dintr-o familie mare. „Acești copii îmi dau sănătate și energie pozitivă. Mi se pare că am întinerit cu zece ani. Ei mă înconjoară cu zâmbete. Ce fericire poate să mai fie pentru un învățător”, conchide doamna Bâlhac.

Limba română pentru 100 de copii din Canada

Aceeași atmosferă de bună înțelegere între moldoveni predomină și peste Ocean. Școala de limbă română, deschisă în localitatea Oakville, provincia Ontario din Canada, este mult mai mare în comparație cu cele din Atena sau Faro. La ore participă circa o sută de copii cu vârste cuprinse între patru și 14 ani. Pe lângă studierea limbii române, mai sunt organizate cursuri de religie, matematică, pictură și muzică, iar pe parcursul verii sunt organizate tabere de zi de câte o săptămână. „Foarte mulți dintre copiii care vin la școală sunt născuți în Canada și studiază, la școala publică, engleza și franceza. E greu să-și dezvolte un vocabular în limba română, dar încearcă și ni se umple inima de bucurie când vedem câte reușesc să învețe pas cu pas”, spune fondatorul școlii, Andrei Dragalin.

Colaborare între școli profesionale

Moldovenii stabiliți în străinătate inițiază și altfel de proiecte în domeniul educației. Un adevărat succes a avut programul de colaborare între două școli profesionale din Italia și R. Moldova. La inițiativa moldovencei Ana Păun, stabilită de zece ani înregiunea Emilia Romagna, orașul Bologna, șapte elevi ai Școlii profesionale nr. 1 din Cahul au avut un stagiu de practică de o lună în Italia.

„Eu muncesc în calitate de bucătar-șef adjunct la restaurantul „Le Torri” al școlii CEFAL. Anul trecut, împreună cu directorul instituției, Flavio Venturi, am efectuat o vizită în R. Moldova pentru a stabili relații de colaborare cu o școală profesională de acasă. Astfel, elevii școlii din Cahul au fost invitați la practică în restaurantul nostru. Timp de o lună au avut lecții de teorie și practică, învățând secretele bucătăriei italiene”, explică Ana Păun.

Tinerii au lucrat în sală și în bucătărie, au fost buni chelneri, au studiat tehnica pregătirii și păstrării alimentelor și legile de securitate și igienă a produselor. Pentru o zi, fiecare dintre elevi a fost în rol de manager al restaurantului. „A fost o experiență care la sigur va fi repetată”, punctează Ana Păun.

Recent, CEFAL a realizat un alt proiect în R. Moldova, care s-a încheiat în luna octombrie cu un master-class pentru 125 de cadre didactice din școlile profesionale moldovenești.