Stiri
Ce gândea Hitler despre Armata Română
International
18.07.2013
14:58
1716
1716
Evoluţia relaţiilor româno-germane la sfârşitul celui de-al doilea deceniu interbelic a cunoscut o schimbare radicală în urma anexării Basarabiei şi a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică.
În doar un an – perioada cuprinsă între 23 iunie 1940 şi 22 iunie 1941 – dintr-un partener economic fără un prea mare rol politic, România a devenit un aliat al Reich-ului, a cărui contribuţie economică şi militară era de maximă importanţă pentru planurile Germaniei.
Ralierea politicii României la cea a Axei Berlin-Roma începuse încă din ultimele luni ale domniei lui Carol al II-lea, pe fondul evoluţiilor dramatice din arena politică europeană, încheiate cu şocul capitulării Franţei şi în urma pierderii Basarabiei şi a nordului Bucovinei după ultimatumurile sovietice din iunie 1940.
Spirit adaptabil, regele Carol al II-lea – despre care academicianul Florin Constantiniu aprecia, într-un mod foarte sugestiv, că „peste oţelul german s-a pus rugina românească” – „cârnise” în direcţia Berlinului în iulie 1940, prin instalarea Guvernului Ion Gigurtu, industriaş român cunoscut pentru sentimentele sale pro-germane.
Suveranul român mersese şi mai departe, solicitând prezenţa în România a unei misiuni militare germane. Despre diplomaţia românească din vara anului 1940 ne vorbeşte în memoriile sale ministrul de Externe al Italiei, contele Galeazzo Ciano, ginerele lui Mussolini: „Îi primesc pe români. Josnicia lor este revoltătoare. Nu deschid gura decât pentru a arunca asupra noastră o cascadă de complimente libidinoase. Merg până la a vorbi cu dispreţ de «Dictatul de la Versailles»!”.
Conform Directivei nr. 21, Grupul de Armate Sud a comunicat, la 12 februarie 1941, Secţiei Operaţii a O.K.H. cererile sale privind participarea forţelor române, care prevedeau folosirea a aproximativ 15-18 divizii de infanterie. Această concepţie optimistă a Grupului de Armate Sud privitoare la o posibilă folosire a forţelor române nu era împărtăşită de către Statul Major al Armatei de Uscat.
Într-o consfătuire ţinută la Cartierul General al O.K.H. chiar în 12 februarie, s-a discutat despre forţa de luptă a armatei române, constatându-se că aceasta „nici nu putea fi apreciată ca armată”.
La 18 februarie 1941, şeful Statului Major al Misiunii Militare Germane în România pentru Armata de Uscat, colonelul de infanterie Arthur Hauffe, a prezentat un raport în faţa generalului Franz Halder, Şeful Statului Major al O.K.H. În baza acestui raport, generalul Halder informa Grupul de Armate Sud, la 24 februarie: „Conform informaţiilor Misiunii Militare germane din România pentru Armata de Uscat, forţele armatei române, în majoritate, nu sunt indicate pentru misiuni de luptă independente. Trei divizii de infanterie (divizii de elită) vor putea fi folosite, probabil, pentru misiuni de atac mai uşoare în condiţii favorabile. Folosirea diviziei moto-mecanizate în cadrul forţelor germane la flancul stâng pare posibilă pentru misiuni mai uşoare. În afară de aceasta, pentru moment, nu se poate stabili cu precizie pe ce forţe se mai poate conta. Ca efectiv maxim pot fi luate în considerare pentru misiuni de apărare 8 divizii de infanterie, 4 brigăzi de munte şi 6 brigăzi de cavalerie”.
Slăbiciunea evidentă a armatei române a constituit, probabil, pe lângă alte considerente, motivul principal al faptului că, la 17 martie, Hitler a modificat planul de operaţii al Grupului de Armate Sud. La 30 martie, într-o consfătuire cu liderii militari, Hitler a criticat foarte aspru armata română, apreciind că nimeni nu trebuia să-şi facă „iluzii asupra aliaţilor”: „Cu românii nu se poate face nimic. Poate că, în spatele unui obstacol foarte puternic (fluviu), ei ar putea asigura apărarea acolo unde nu se atacă. Antonescu şi-a mărit armata, în loc de a o reduce şi îmbunătăţi. Soarta unor mari unităţi germane nu trebuie să fie dependentă de rezistenţa unităţilor române”.
Interesant că în iunie-iulie 1941, sub euforia victoriilor zdrobitoare din debutul campaniei şi din dorinţa de a-şi asigura şi dincolo de Nistru sprijinul lui Antonescu, opiniile cancelarului german au revenit la sentimente mult mai bune. Tot în cadrul aceleiaşi consfătuiri s-a hotărât ca în România să acţioneze Armata 11 germană, condusă de generalul Eugen von Schobert. Acesta a primit, la 6 mai 1941, denumirea camuflată de „comandant-şef al trupelor armatei germane de uscat în România” şi indicaţia conform căreia „faţă de români, prezenţa comandamentului trebuie să apară ca o măsură sporită de securitate”.
Realizarea legăturii dintre generalul Eugen von Schobert şi Manfred von Killinger, ministrul plenipotenţiar german la Bucureşti, pe de-o parte, şi comandamentul armatei române, pe de alta, urma să fie realizată de generalul Erik Hansen, şeful Misiunii Militare germane în România.
Comentând conţinutul acestor decizii, acesta din urmă conchidea: „Românii se vor amuza. Chiar atât de naivi nu sunt”.
De altfel, șeful Misiunii Militare germane în România a criticat modul în care partea română primea informaţiile, declarând că nu i se putea pretinde Marelui Stat Major român să urmeze indicaţiile Armatei 11 germane fără să se fi încheiat măcar o înţelegere cu privire la participarea României la războiul de coaliţie ce se pregătea. Varianta integrală a articolului pe Historia.ro .
În doar un an – perioada cuprinsă între 23 iunie 1940 şi 22 iunie 1941 – dintr-un partener economic fără un prea mare rol politic, România a devenit un aliat al Reich-ului, a cărui contribuţie economică şi militară era de maximă importanţă pentru planurile Germaniei.
Ralierea politicii României la cea a Axei Berlin-Roma începuse încă din ultimele luni ale domniei lui Carol al II-lea, pe fondul evoluţiilor dramatice din arena politică europeană, încheiate cu şocul capitulării Franţei şi în urma pierderii Basarabiei şi a nordului Bucovinei după ultimatumurile sovietice din iunie 1940.
Spirit adaptabil, regele Carol al II-lea – despre care academicianul Florin Constantiniu aprecia, într-un mod foarte sugestiv, că „peste oţelul german s-a pus rugina românească” – „cârnise” în direcţia Berlinului în iulie 1940, prin instalarea Guvernului Ion Gigurtu, industriaş român cunoscut pentru sentimentele sale pro-germane.
Suveranul român mersese şi mai departe, solicitând prezenţa în România a unei misiuni militare germane. Despre diplomaţia românească din vara anului 1940 ne vorbeşte în memoriile sale ministrul de Externe al Italiei, contele Galeazzo Ciano, ginerele lui Mussolini: „Îi primesc pe români. Josnicia lor este revoltătoare. Nu deschid gura decât pentru a arunca asupra noastră o cascadă de complimente libidinoase. Merg până la a vorbi cu dispreţ de «Dictatul de la Versailles»!”.
Conform Directivei nr. 21, Grupul de Armate Sud a comunicat, la 12 februarie 1941, Secţiei Operaţii a O.K.H. cererile sale privind participarea forţelor române, care prevedeau folosirea a aproximativ 15-18 divizii de infanterie. Această concepţie optimistă a Grupului de Armate Sud privitoare la o posibilă folosire a forţelor române nu era împărtăşită de către Statul Major al Armatei de Uscat.
Într-o consfătuire ţinută la Cartierul General al O.K.H. chiar în 12 februarie, s-a discutat despre forţa de luptă a armatei române, constatându-se că aceasta „nici nu putea fi apreciată ca armată”.
La 18 februarie 1941, şeful Statului Major al Misiunii Militare Germane în România pentru Armata de Uscat, colonelul de infanterie Arthur Hauffe, a prezentat un raport în faţa generalului Franz Halder, Şeful Statului Major al O.K.H. În baza acestui raport, generalul Halder informa Grupul de Armate Sud, la 24 februarie: „Conform informaţiilor Misiunii Militare germane din România pentru Armata de Uscat, forţele armatei române, în majoritate, nu sunt indicate pentru misiuni de luptă independente. Trei divizii de infanterie (divizii de elită) vor putea fi folosite, probabil, pentru misiuni de atac mai uşoare în condiţii favorabile. Folosirea diviziei moto-mecanizate în cadrul forţelor germane la flancul stâng pare posibilă pentru misiuni mai uşoare. În afară de aceasta, pentru moment, nu se poate stabili cu precizie pe ce forţe se mai poate conta. Ca efectiv maxim pot fi luate în considerare pentru misiuni de apărare 8 divizii de infanterie, 4 brigăzi de munte şi 6 brigăzi de cavalerie”.
Slăbiciunea evidentă a armatei române a constituit, probabil, pe lângă alte considerente, motivul principal al faptului că, la 17 martie, Hitler a modificat planul de operaţii al Grupului de Armate Sud. La 30 martie, într-o consfătuire cu liderii militari, Hitler a criticat foarte aspru armata română, apreciind că nimeni nu trebuia să-şi facă „iluzii asupra aliaţilor”: „Cu românii nu se poate face nimic. Poate că, în spatele unui obstacol foarte puternic (fluviu), ei ar putea asigura apărarea acolo unde nu se atacă. Antonescu şi-a mărit armata, în loc de a o reduce şi îmbunătăţi. Soarta unor mari unităţi germane nu trebuie să fie dependentă de rezistenţa unităţilor române”.
Interesant că în iunie-iulie 1941, sub euforia victoriilor zdrobitoare din debutul campaniei şi din dorinţa de a-şi asigura şi dincolo de Nistru sprijinul lui Antonescu, opiniile cancelarului german au revenit la sentimente mult mai bune. Tot în cadrul aceleiaşi consfătuiri s-a hotărât ca în România să acţioneze Armata 11 germană, condusă de generalul Eugen von Schobert. Acesta a primit, la 6 mai 1941, denumirea camuflată de „comandant-şef al trupelor armatei germane de uscat în România” şi indicaţia conform căreia „faţă de români, prezenţa comandamentului trebuie să apară ca o măsură sporită de securitate”.
Realizarea legăturii dintre generalul Eugen von Schobert şi Manfred von Killinger, ministrul plenipotenţiar german la Bucureşti, pe de-o parte, şi comandamentul armatei române, pe de alta, urma să fie realizată de generalul Erik Hansen, şeful Misiunii Militare germane în România.
Comentând conţinutul acestor decizii, acesta din urmă conchidea: „Românii se vor amuza. Chiar atât de naivi nu sunt”.
De altfel, șeful Misiunii Militare germane în România a criticat modul în care partea română primea informaţiile, declarând că nu i se putea pretinde Marelui Stat Major român să urmeze indicaţiile Armatei 11 germane fără să se fi încheiat măcar o înţelegere cu privire la participarea României la războiul de coaliţie ce se pregătea. Varianta integrală a articolului pe Historia.ro .
Stiri relevante
03.03.2017
10:40
6345
Planul BREXIT a fost respins. Camera Lorzilor vrea protejarea cetăţenilor UE. Ce mai poate face acum premierul May
24.03.2015
16:26
6812
Fondatorul WikiLeaks vorbește despre ASASINII lui Nemțov
02.03.2014
12:22
6578
GRAV // Forțele armate din Crimeea au trecut sub controlul autorităților din peninsulă
17.09.2013
14:13
23641
A pus o ICOANĂ cu IISUS într-un STUP DE ALBINE şi a RĂMAS UIMIT când l-a deschis
10.09.2013
17:36
13338
ACCIDENT CUMPLIT: Cel puţin 43 de persoane au murit pe loc, după ce autocarul a căzut în prăpastie
09.09.2013
14:19
3459
Dezvăluire surprinzătoare despre dictatorul nord-coreean
09.09.2013
08:55
3024
Cel mai mic oraş din lume: are doar 17 locuitori
08.09.2013
20:53
2112
Exit-poll // Canditatul lui Putin câştigă funcţia de primar al Moscovei
08.09.2013
12:56
2355
Un nou stat în Europa: Vor referendum pentru independenţă
06.09.2013
10:39
2408
Volkswagen, Toyota și Audi, cercetate pentru concurență neloială. Riscă amenzi de sute de milioane de dolari
05.09.2013
12:52
1497
Planul SECRET pe care îl are Rusia. Îl va pune în aplicare în momentul în care SUA vor acţiona
04.09.2013
15:32
1623
Cartofii i-au ucis întreaga familie
03.03.2017
10:40
24.03.2015
16:26
02.03.2014
12:22
17.09.2013
14:13
10.09.2013
17:36
09.09.2013
14:19
09.09.2013
08:55
08.09.2013
20:53
08.09.2013
12:56
06.09.2013
10:39
05.09.2013
12:52
04.09.2013
15:32
Top stiri
15.09.2026
22:45
160
Rușii anti-Putin, în fața unei dileme la alegeri: vot împotriva Kremlinului sau boicot
15.09.2026
21:17
243
Igor Grosu, la Ljubljana: Moldova contează pe sprijinul Sloveniei pentru integrarea europeană
15.09.2026
21:11
286
Parlamentul European i-a ridicat imunitatea eurodeputatului Grzegorz Braun, acuzat de negarea Holocaustului
15.09.2026
20:35
330
Noua cască VR de la Valve impresionează, dar prețul de peste 1.000 de lire pune sub semnul întrebării accesibilitatea realității virtuale
15.09.2026
20:03
326
Moscova consideră un risc inițiativa nucleară a Franței, la care s-a alăturat și Finlanda
15.09.2026
20:02
290
Primarul din West Yorkshire apără planul construirii unui centru de date Microsoft la Leeds
15.09.2026
20:00
335
Medicamentele care lipsesc de pe piață ar putea fi importate temporar: Ministerul Sănătății a lansat consultări publice
15.09.2026
19:38
366
ONU susține o nouă hartă a lumii, iar Moldova s-a abținut de la vot
15.09.2026
19:18
361
Proiectul noii Legi a farmaciei, supus consultărilor: puncte farmaceutice și unități mobile pentru satele fără farmacii
15.09.2026
19:09
368
Exporturile Moldovei au crescut cu 11,7% în primele șapte luni ale anului 2026
15.09.2026
19:07
437
Scandalul petrolului venezuelean în Polonia: 230 de milioane de dolari pierdute, iar petrolierele Orlen au rămas goale
15.09.2026
19:00
469
Ucraina anunță lansarea operațiunii „Vivaldi” în nordul regiunii Donețk
15.09.2026
18:59
360
Valeriu Chiveri, în vizită în raionul Ștefan Vodă: autoritățile au discutat despre servicii publice și proiecte de reintegrare
15.09.2026
18:51
353
Etichetarea energetică a electrocasnicelor va fi actualizată: ce informații vor primi consumatorii
15.09.2026
18:37
381
MEC prelungește până la 30 noiembrie 2026 înscrierea psihologilor pentru constituirea Colegiului Național al Psihologilor
15.09.2026
18:30
366
Ministrul Agriculturii și reprezentantul FAO au stabilit prioritățile pentru modernizarea sectorului agroalimentar
15.09.2026
18:27
419
Ministerul Sănătății propune patru direcții pentru un sistem medical mai rezilient și integrarea refugiaților
15.09.2026
18:20
410
Guvernul și ONU au discutat prioritățile de dezvoltare ale Republicii Moldova și sprijinul pentru integrarea europeană
15.09.2026
17:46
400
MEC organizează 35 de forumuri regionale în cadrul Decadei Valorilor Naționale
15.09.2026
17:43
406
Vasile Tofan și Kyriakos Mitsotakis au discutat despre parcursul european al Republicii Moldova și extinderea cooperării bilaterale
15.09.2026
17:31
461
Guvernul DEZMINTE zvonurile privind atribuirea unui contract pentru reparația vilei de la Condrița unei rude a șefei statului: „Este un FALS”
15.09.2026
17:29
421
Ursula von der Leyen acuză Rusia de comportament „iresponsabil și periculos” după incidentele din Lituania și Marea Baltică
15.09.2026
16:56
388
Părinții pot sesiza online cazurile în care elevii au primit manuale deteriorate
15.09.2026
16:49
0
Reprezentantul Guvernului României, în Valea Timocului: „Așa cum Moldova și Ucraina au renunțat la «limba moldovenească», și în Serbia va veni momentul adevărului - limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste”
15.09.2026
16:29
414
Autoritățile discută măsuri pentru relansarea sectorului apicol și promovarea mierii moldovenești peste hotare
15.09.2026
22:45
15.09.2026
21:17
15.09.2026
21:11
15.09.2026
20:35
15.09.2026
20:03
15.09.2026
20:02
15.09.2026
20:00
15.09.2026
19:38
15.09.2026
19:18
15.09.2026
19:09
15.09.2026
19:07
15.09.2026
19:00
15.09.2026
18:59
15.09.2026
18:51
15.09.2026
18:37
15.09.2026
18:30
15.09.2026
18:27
15.09.2026
18:20
15.09.2026
17:46
15.09.2026
17:43
15.09.2026
17:31
15.09.2026
17:29
15.09.2026
16:56
15.09.2026
16:49
15.09.2026
16:29
Actualitate
Parteneri
Stiri
ULTIMA ORĂ // O dronă Shahed a survolat R. Moldova spre Chișinău și Ungheni. Spațiul aerian, restricționat de urgență pentru câteva minute
Atac intenționat al Rusiei pe teritoriul nostru. Drona rusească prăbușită la Râșcani ar fi avut misiunea de a DISTRUGE avionul lui Zelenski în R. Moldova
Ex-funcționar al administrației de la Tiraspol, DESFIINȚEAZĂ retorica Kremlinului și respinge „protecția” Moscovei în stânga Nistrului: „Protecția voastră înseamnă orașe și sute de sate șterse de pe fața pământului"
ULTIMA ORĂ // O nouă dronă căzută în R. Moldova a provocat un INCENDIU la Rîșcani. Patru focare de foc într-un lan de floarea-soarelui!
Horoscopul zilei 08.09.2026
Punct de vedere NAȚIONAL
Curs valutar
Sondaj
Prietenii noștri
















