Reprezentantul Guvernului României, în Valea Timocului: „Așa cum Moldova și Ucraina au renunțat la «limba moldovenească», și în Serbia va veni momentul adevărului - limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste”

Denumirea și promovarea așa-numitei „limbi vlahe” din estul Serbiei reprezintă o moștenire a politicilor ideologice din perioada stalinistă, similară cu teza „limbii moldovenești” la care Republica Moldova și Ucraina au renunțat definitiv, a declarat Radu Cosma, director în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Prezent pe 13 septembrie la Mănăstirea Mălainița, cu prilejul proclamării canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, oficialul român a subliniat că românii din Valea Timocului au o continuitate istorică neîreruptă în regiune și și-a exprimat speranța că adevărul identitar și lingvistic va fi recunoscut oficial și de autoritățile de la Belgrad, potrivit portalului stiridiaspora.ro.

În alocuțiunea sa, reprezentantul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a făcut o trimitere directă la trecutul recent al spațiului est-european, comparând mecanismele de construire a identității „vlahe” cu cele aplicate în cazul „limbii moldovenești”.

„Limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste, ateiste, comuniste, la fel cum a fost în Ucraina sau Republica Moldova. Chiar dacă Ucraina sau Republica Moldova au renunțat la limba moldovenească, o invenție a perioadei staliniste, credem că și în Serbia va veni momentul adevărului. Să ne rugăm bunului Dumnezeu ca frații noștri sârbi să fie luminați, astfel încât noi să putem să rostim adevărul: că suntem români, că avem aici continuitate în exprimare, că trăim aici de mii de ani pentru că aici, în Valea Timocului, dar și în Banat, au fost sfinți încă din perioada romană”, a afirmat Radu Cosma.

Oficialul a adăugat că legătura dintre spațiul național și comunitatea istorică din Serbia se bazează pe o continuitate spirituală și teritorială de netăgăduit.

„Există, așadar, o continuitate în timp și spațiu între România și comunitatea istorică din Serbia și acest lucru nu poate fi trecut cu vederea. Este, repet, o zi de bucurie și o zi a adevărului pentru că Dumnezeu ne vede pe toți”, a subliniat Cosma.

Canonizare solemnă la Vicariatul Timocului

Evenimentul la care au fost rostite aceste afirmații a avut loc duminică, 13 septembrie, la Mănăstirea Mălainița, un centru de primă importanță pentru viața duhovnicească a comunității românești din estul Serbiei. Manifestările au fost dedicate proclamării locale a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița.

Ceremonia s-a desfășurat imediat după Sfânta Liturghie, moment în care Tomosul sinodal de proclamare a canonizării a fost citit solemn în două limbi, română și sârbă. La manifestare au luat parte numeroși ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanți ai autorităților publice, precum și o comunitate extinsă de credincioși din regiune.

Disparități demografice între Valea Timocului și Voivodina

Contextul identitar din Serbia rămâne un subiect complex și îndelung dezbătut în dialogul bilateral. În timp ce în provincia autonomă Voivodina (Banatul sârbesc) comunitatea românească beneficiază de un statut consolidat și de instituții de învățământ și cultură bine structurate, situația din Valea Timocului prezintă o dinamică diferită.

• Datele recensământului din 2022: În zona râului Timoc, situată la granița Serbiei cu România și Bulgaria, datele oficiale arată o fragmentare a opțiunilor identitare. 21.013 persoane s-au înregistrat oficial ca „vlahi”, în timp ce 23.044 de persoane s-au declarat „români”.
• Dualitatea lingvistică: Statisticile oficiale sârbe indică prezența unor cetățeni înregistrați ca români dar care au declarat limba vlahă drept limbă maternă, precum și persoane declarate ca vlahi care folosesc alte forme de exprimare lingvistică.

Aspectele legate de recunoașterea drepturilor culturale și lingvistice ale comunității românești din Valea Timocului continuă să reprezinte o temă prioritară pe agenda de discuții dintre București și Belgrad.