Câteva filme impresionante despre SFÂRŞITUL lumii. Te fac să APRECIEZI viaţa!

Trecem astăzi în revistă 10 filme în care lumea, așa cum o cunoaștem, este distrusă de diferiți factori. Imaginile apocaliptice din aceste filme ne fac să apreciem tot ceea ce avem în prezent.

În urmă cu câteva zile s-a lansat primul trailer al SF-ului Geostorm, cu Gerard Butler cap de afiș, în care Pământul este distrus de uragane și furtuni cum de mult timp nu am văzut pe marile ecrane. Apocalipsa începe în film atunci când sateliții ce controlează clima se defectează, ceea ce creează o furtună de proporții planetare pe Pământ. Sfârșitul lumii e aproape.

Mad Max: Fury Road

Deșert cât vezi cu ochii, aer otrăvit, furtuni de nisip... Imagini răvășitoare ale unui posibil viitor. E anul 45 de la sfârşitul lumii. Nu mai există lege, nu mai există energie electrică, apă potabilă, şi nici milă. În Mad Max: Fury Road, civilizaţia nu mai e decât o amintire, şi doar pentru câţiva. De cele mai dezvoltate ţări s-a ales praful, oraşele din zonele de coastă au fost distruse şi în lupta pentru apă şi petrol aerul însuşi a devenit otrăvitor. Ceea ce a mai rămas din omenire hoinăreşte prin Wasteland/Pustiu, în triburi sălbatice care încearcă să supravieţuiască la poalele Citadelei, o fortăreaţă dintr-un sistem de peşteri în care mai există singura sursă de apă potabilă pe o rază de kilometri.
Paleta de culori din Fury Road este un alt element impresionant - cerul albastru închis, deşertul şi portocaliul exploziilor marchează contraste cromatice.

World War Z

Abordarea realistă face totul plauzibil, şi prin asta mult mai terifiant, Ziua Z: Apocalipsa/ World War Z părând un film de război cu substrat epidemiologic (Al Treilea Război Mondial?), în care cad guverne, sunt devastate zone întregi, iar oamenii decimaţi de un virus necruțător, ce-i transformă în zombi.
În imaginile de tip arhivă difuzate la începutul thrillerului se vehiculează ca posibile cauze poluarea şi schimbarea condiţiilor de mediu, răspândirea făcându-se prin intermediul comerţului cu organe de pe piaţa neagră şi al refugiaţilor, ceea ce ar putea duce cu gândul la un mesaj subliminal al filmului - lăcomia şi incapacitatea guvernelor au dus la această situaţie de criză globală. Oricum, motivele zombificării rămân necunoscute până la final, lăsând angoasa să însoţească spectatorul şi după ce iese din sala de cinema.

Interstellar

Pământul a devenit aproape nelocuibil, cu furtuni de praf și teren steril. Numai porumbul se mai poate cultiva și mai toată populația are preocupări agrare. În centrul atenţiei este Cooper (Matthew McConaughey), un fost pilot transformat în agricultor după ce eforturile guvernelor de pe glob se concentrează pe hrană şi subzistenţă: plantele şi recoltele pierd lupta cu o mână invizibilă și letală, ceea ce condamnă umanitatea la foamete.
Când doar porumbul mai poate fi cultivat, iar rasa umană pare destinată extincţiei, Cooper este cooptat într-un program revoluţionar: explorarea spaţiului cu ajutorul unei găuri de vierme, în căutarea unui nou cămin pe care oamenii să-l considere „acasă” după ce Pământul va deveni nelocuibil.

Exodus: Gods and Kings (2014)

Când Ramses respinge rugăminţile lui Moise de a lăsa poporul acestuia să plece, Egiptul este lovit de o serie de urgii şi de plăgi. Sfetnicii lui Ramses oferă explicaţii cu baze ştiinţifice pentru aceste fenomene care reprezintă spectacole în acelaşi timp palpitante şi groaznice.
Prima urgie soseşte după ce crocodilii din Nil încep să se atace unii pe alţii şi să atace marinari egipteni, cuprinşi de o sălbatică frenezie devoratoare. Apele însângerate şi învolburate dau Nilului culoarea roşie, lăsând la suprafaţă un covor de peşti morţi, privaţi de oxigen.

Broaştele invadează oraşul Pi Ramses şi chiar palatul lui Ramses, în căutare de hrană. După moartea batracienilor, roiuri de muşte ies din leşurile lor putrede, pline de viermi, iar străzile oraşului pe care Ramses l-a construit ca omagiu adus sieşi devin invizibile din cauza norului negru de muşte. Mişcările norului gros de muşte sunt cât se poate de distinctive, iar mişcările roiului de lăcuste care invadează ulterior oraşul sunt chiar mai neliniştitoare.
În continuare, aproape toţi egiptenii suferă leziuni şi bube pe piele. Noaptea aduce grindină cât bolovanii, urmată de un roi uriaş de lăcuste.

Melancholia (2011)

O uriaşă planetă albastră, Melancholia, a orbitat în spatele Soarelui, iar acum urmează ciocnirea cu Pământul. Acest film al lui Lars Von Trier oferă o perspectivă unică asupra sfârşitului lumii, concentrată într-o dramă singulară, departe de obişnuitele thrillere pline de acţiune cu acelaşi subiect.

Snowpiercer

Dacă încălzirea globală este şi va rămâne un motiv de îngrijorare, Snowpiercer oferă perspectiva contrară: o lume îngheţată la temperaturi de minus zeci de grade, în care singurii supravieţuitori sunt pasagerii unui tren perpetuum-mobile care brăzdează o lume a gheţurilor.

WALL-E (2008)

Zeci de ani de consumerism a unei omeniri lacome au transformat Pământul, în 2105, într-un câmp de gunoaie, din care oamenii s-au refugiat în spaţiu, la adăpostul unor nave spaţiale luxoase. Imaginea Pământului plin de fiare este impresionantă.

2012

Pelicula „regizorului dezastrelor”, Roland Emmerich, explorează chiar profeţia ce a pus pe jar lumea întreagă. Oare aveau maiaşii dreptate, vine sfârşitul lumii aşa cum o ştim? Filmul merge pe urmele unui geolog plecat în India, care descoperă că scoarţa terestră va fi în curând distrusă din cauza unei explozii solare.

The Day After Tomorrow (2004)

Încălzirea Globală declanşează condiţii meteo neobişnuite în diferite părţi ale lumii. Inundaţiile acoperă oraşul New York şi întreaga Coastă de Vest. Tornadele spulberă Los Angeles-ul, tot Pământul devenind în curând gazda unei noi ere glaciare.

Sursa: eva.ro