Când banul MIROASE frumos în R. Moldova

ETERO-OLEAGINOASE: Ramura culturilor eterice este una dintre cele mai avantajoase sectoare agricole din R. Moldova, după struguri şi vin

Şirul festivalurilor dedicate culturilor agricole a fost completat cu „Lavender fest”, organizat în premieră sâmbăta trecută în raionul Anenii Noi. După sărbătorile vinului, cartofului, merelor, căpşunelor, florilor etc. acum şi levănţica s-a înscris în această linie de promovare a produselor autohtone. Evenimentul a purtat un caracter mai mult monden, trezind, totodată, interesul faţă de o ramură agricolă care a avut cândva un rol strategic în ţară noastră.

R. Moldova ar putea reveni în topul ţărilor producătoare de plante eterice

Producţia culturilor etero-oleaginoase, care permite fabricarea uleiurilor de preţ pentru parfumerie, industria cosmetică şi cea farmaceutică, este un sector cu tradiţii pentru ţara noastră. În perioada sovietică, Republica Moldova se afla pe primul loc după volumul producţiei de uleiuri eterice. În prezent, suprafaţa terenurilor ocupate de aceste culturi este de aproximativ 600 de hectare, iar R. Moldova cu greu încearcă să-şi revendice poziţiile de odinioară.

Sectorul ar putea fi revigorat cu susţinerea capitalului străin. Anul trecut, conducerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare anunţa despre o companie franceză din domeniu, interesată să coopereze cu producători din Republica Moldova. În prezent se lucrează şi cu o companie polonă, interesată în special de melisă, mentă şi chimen.

O oportunitate pentru ţară noastră

Potrivit unor experţi economici, Franţa, principalul producător tradițional, este din ce în ce mai puţin competitivă din cauza costurilor mari. Regiunea Provence, faimoasă pentru lanurile imense de lavandă (circa 20 de mii de hectare), şi-a redus ponderea în producţia mondială de la două treimi la jumătate în numai zece ani. Locul lăsat liber a fost ocupat rapid de China, al doilea producător mondial, şi de ţările Europei de Est.

Republica Moldova, cu o climă perfect potrivită şi o anumită experienţă în domeniu, ar putea deveni un actor relevant pe piaţa industriei etero-oleaginoaselor. Pentru aceasta este nevoie de iniţiativă din partea agricultorilor şi susţinere din partea autorităţilor.

Perspective susţinute de investitori europeni

Iurie Oroşciuc, directorul SRL „Esentex”, întreprindere specializată în producerea uleiurilor eterice, susţine că pentru acest sector sunt prioritare menţinerea terenurilor cultivate şi o politică corectă de stabilire a preţurilor.

„Întreprinderea noastră lucrează la comandă, deci are o activitate specifică. Nu este deloc simplu să menţii o situaţie echilibrată în conjunctura flexibilă a pieţei uleiurilor eterice. Bunăoară, în acest an agricol, caracterizat de perioade de secetă, ne va fi complicat să facem faţă lucrurilor. În aceste condiţii, este îmbucurător că avem un investitor străin, iar multe companii din Europa se interesează de acest sector din R. Moldova, fapt care ne va permite să extindem cultivarea salviei”, afirmă Oroşciuc.

Managerul este sigur că ramura etero-oleaginoaselor are un viitor în R. Moldova: „Perspective sunt întotdeauna, numai că acestea mai trebuie alimentate cu o atitudine serioasă din partea autorităţilor faţă de producătorii autohtoni şi patriotism la capitolul reanimării acestui sector agroindustrial”.

Lavanda – o alternativă a culturilor tradiţionale

În acelaşi timp, unii agricultori încep să renunţe la culturile tradiţionale şi se orientează spre altele, cum ar fi aceeaşi levănţică, dar care pot aduce profituri bune.

În această perioadă, în mai multe locuri din centrul capitalei pot fi văzuţi comercianţi care pe lângă alte flori tradiţionale vând lavandă cu 5 lei pentru un mănunchi din câteva fire. Cu greu dau de capătul furnizorului, care este dintr-o suburbie a Chişinăului şi povesteşte că a început să crească levănţică de doi ani, inspirându-se de la nişte prieteni din România, unde câmpurile de lavandă au început să apară tot mai des.

„Împreună cu fraţii avem o cotă de aproape 1,5 ha şi ne-am gândit să riscăm. Amicii noştri de peste Prut care se ocupă de această cultură de mai mulţi ani susţin că de pe un hectar se poate de scos venit şi de 10 mii de euro. Cel mai greu este în primul an când se plantează butaşii şi trebuie curăţaţi de buruieni de 5-6 ori. Şi terenul este nevoie să fie bine prelucrat, deoarece rădăcina plantei intră chiar şi până la un metru în pământ, însă dacă treci de primul an e mai uşor”, povesteşte tânărul antreprenor.

El spune că, pe lângă vânzarea liberă în oraş, deja a reuşit să-şi facă nişte clienţi angrosişti – câţiva proprietari de băi şi o întreprindere individuală specializată în cosmetice hand-made.

Mulţumit de primele rezultate, producătorul se arată a fi optimist: „Dacă vedem că treaba merge bine, atunci ne este în plan să mai cumpărăm pământ şi să-l cultivăm cu lavandă. Chiar e o plăcere să faci un ban cu miros de floare”.

Au schimbat porumbul pe lavandă

Pentru înfiinţarea unui hectar de lavandă este nevoie de aproximativ 20 de mii de butaşi, ceea ce presupune o investiţie de circa zece mii de euro, care poate fi amortizată în câţiva ani. Cultura rezistă aproape 20 de ani, timp în care cheltuielile de întreţinere sunt minimale.

Pentru păstrare este bine de făcut o uscătorie, pentru că preţul e mai bun decât dacă vinzi lavanda verde, diferenţa fiind de 2-3 ori mai mare. Cheltuiala poate fi scoasă din anul doi, iar din anul trei se poate intra în profit, mai ales că producţia creşte de la un an la altul, pe măsură ce plantele ajung la maturitate. Lavanda se recoltează în lunile iunie-iulie, important e să nu dea ploile în această perioadă. Producţia la hectar poate ajunge la 5-6 tone, mai ales că plantele dau şi a doua floare toamna (după cum sunt tăiate), ceea ce reprezintă uneori chiar jumătate din prima producţie. Braţele de muncă vor fi ajutate şi de utilaje – motocoase şi motocultoare.

Lavanda este o planta rezistentă la boli, dar şi la secetă, spre deosebire de porumb, bunăoară. Poate fi cultivată prin mai multe metode: prin seminţe sau răsad; prin butaşi şi altoire; prin rărirea tufelor.

Pentru clima moldovenească sunt potrivite mai multe soiuri - din arealul mediteranean, francez ş.a. Or, cele mai bune rezultate le arată soiurile Krîmceanka, Sineva etc. Acestea au fost selectate pe baza sorturilor rezistente la ger şi secetă.

Lilia Grubîi