Stiri

Călcăm „aurul” în picioare

Social 21.07.2013 10:33 Vizualizări

6686

Export // O mare parte din plantele medicinale moldovenești colectate ajung în srăinătate

Republica Moldova este un mare producător de plante medicinale – bogăție pe care statul o administrează ineficient. Creștem anual, fără pic de efort, mii de tone de plante bio, dar ajungem să cumpărăm din farmacii ceaiuri lecuitoare de import. Chiar și compania de stat „Farmaco”, cel mai mare producător de medicamente din țară, folosește materie primă adusă din străinătate.

Afacerea ar avea succes

În ultimii ani, gospodăriile silvice colectează plante medicinale și pomușoare în conformitate cu indicatorii de plan, luând în considerare și solicitările parvenite de la agenții economici. Agenția „Moldsilva” constată o reducere a cererii pe piața autohtonă, deși o afacere în acest domeniu ar avea un mare succes. „Nu mai colectăm ca în anii precedenți plante pentru a fi păstrate în depozite. Suferim pierderi mari, dacă nu reușim să le vindem în câțiva ani, în funcție de termenul de păstrare. Dacă nu există cerere pe piață, plantele și pomușoarele nu sunt adunate”, a precizat Valeriu Cibotaru, consultant principal al Direcției fond forestier din cadrul „Moldsilva”.

Pădurarii, nemulțumiți

Anul trecut, de pe cele 372 de mii de hectare de păduri din proprietatea statului au fost adunate doar 60 de tone de plante medicinale, aproape în jumătate față de cantitatea colectată în 2006. Fiecare ocol silvic este obligat să-și îndeplinească „norma”, lucru care îi nemulțumește pe majoritatea pădurarilor. „Anul trecut am primit ordin să strângem floare de tei, pătlagină, urzică, floare de soc, frunze de dud și două tone de măceș. Marfă avem, dar nu găsim oameni care să vină la lucru. Nu oricine acceptă să se zgârie prin arbuștii ghimpoși de măceș pentru cinci lei pe care îi va primi pentru un kilogram de fructe adunate. Sunt nevoit să mai plătesc din banii personali numai ca să reușesc să-mi fac planul, altfel primim mustrări aspre”, ne spune un pădurar care a cerut să rămână în anonimat. De altă părere este șeful Întreprinderii pentru Silvicultură Telenești, Vasile Iliescu. Acesta afirmă că plantele medicinale aduc un venit considerabil ocoalelor silvice, iar pădurarilor le este uşor să le adune. „Oamenii din sate chiar aşteaptă sezonul să le oferim de lucru. Avem o colaborare strânsă şi cu instituţiile de învăţământ. Elevii vin să strângă ierburi şi pomuşoare, iar în schimb oferim lemne de foc pentru încălzirea şcolii pe timp de iarnă. De multe ori persoanele fizice vin să ne vândă floare de tei, că au prin ogradă copaci, sau măceș, că arbuştii aceştia îi găseşti pe unde vrei”, precizează Iliescu.

Export

Potrivit lui Valeriu Cibotaru, o mare cantitate a mărfii ajunge să fie exportată, deoarece ofertele de la producătorii autohtoni de medicamente sunt prezentate cu întârziere. Posibil că unii se orientează spre produse mai ieftine, de import. Cu părere de rău, și „Farmaco” se adresează la noi foarte rar. Prețul se calculează în funcție de cheltuielile suportate la colectarea și păstrarea plantelor și pomușoarelor. Dacă s-ar investi în linii de prelucrare și de ambalare a plantelor medicinale, am câştiga mult mai mult. Poate se vor găsi agenţi economici care să investească în utilaj, iar noi să oferim materia primă. Ar fi un fel de parteneriat”, conchide Cibotaru.

Calitate dubioasă?

Compania „Farmaco” ne-a confirmat că importă circa 80 la sută din plantele medicinale de care are nevoie în procesul de producţie a medicamentelor, dar neagă că de vină ar fi preţurile autohtone. „Întreprinderile silvice din ţară nu au certificate de calitate pentru marfă. Aceasta trebuie să corespundă standardelor europene, dar rigorile nu sunt respectate. Fac tot felul de şmecherii. Ne trimit pentru verificare în laborator unele mostre de plante, iar ulterior ne vând marfă de proastă calitate din alt depozit. Anul trecut am procurat peste o tonă de măceș din ţară, dar spre sfârşitul iernii când am vrut să mai cumpărăm nu am găsit”, ne spune şeful Serviciului aprovizionare „Farmaco”, Alexandru Cuciuc. Acuzaţiile sunt infirmate de directorul întreprinderii silvice din Teleneşti. „La noi totul este ecologic, nu stropim plantele cu pesticide ca în alte ţări. Sunt uscate potrivit normelor şi respectăm cu mare stricteţe condiţiile de păstrare, temperatura şi umiditatea aerului din depozite. Dacă în UE plantele noastre sunt solicitate, cum poţi să spui că nu sunt de calitate?”, se întreabă indignat Vasile Iliescu.

Birocrație

Vizitând mai multe farmacii din Chişinău în căutarea unor ceaiuri din plante medicinale produse în R. Moldova, am găsit doar marfa unui singur agent economic autohton – compania „Depofarm”. Conducătorul instituţiei afirmă că achiziţionează din străinătate doar 20 la sută din materia primă, dar situaţia s-ar putea schimba radical începând cu anul viitor. „Importăm doar floarea de muşeţel. O aducem din Polonia sau Egipt. La noi această plantă este colectată de persoane care nu sunt instruite în domeniu, nu ştiu când e mai corect s-o adune şi cum s-o usuce ca să-i păstreze toate proprietăţile curative. Dacă, începând cu luna octombrie, va fi obligatoriu standardul european, vom renunţa la piaţa moldovenească şi ne vom orienta spre Ucraina şi Rusia. Se pare că autorităţile noastre vor să distrugă totalmente acest business sau vor monopol pe piaţă”, se arată îngrijorat directorul „Depofarm”, Vladimir Hmelniţchi. Şi conducătorii întreprinderilor silvice se plâng pe birocraţia moldovenească şi explică că sunt obligaţi să ia zeci de certificate inutile de la Ministerul Mediului sau Grădina Botanică înainte de a vinde plantele medicinale.

Autor: Stela Mihailovici

Prietenii tăi merită să știe ASTA!