Bogdan Aurescu salută decizia Curţii Constituţionale a R. Moldova privind limba română: „Limba moldovenească a fost un construct artificial al URSS pentru divizarea românilor”

Fostul șef al diplomației de la București, Bogdan Aurescu, în prezent judecător al Curții Internaționale de Justiție, salută decizia de ieri a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova privind limba română.

Mai exact, Curtea Constituțională de la Chișinău a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de parlamentarii Blocului comuniștilor și socialiștilor Vladimir Voronin, Zinaida Greceanîi și Vlad Batrîncea, prin care au cerut ca Legea din martie 2023, prin care limba română a devenit oficială în R. Moldova, să fie declarată neconstituțională.

„Salut decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, ce reconfirmă că limba română rămâne în legislație şi în Constituția R. Moldova. Acum un an, salutam, ca ministru de Externe, adoptarea legii conform căreia limba de stat a Republicii Moldova e limba română. Cum am spus mereu, limba moldovenească a fost un construct artificial al URSS pentru divizarea românilor”, a scris Bogdan Aurescu pe rețeaua X.

Amintim că Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, pe 13 martie 2023, legea prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” au fost substituite cu „limba română” în legislația din R. Moldova, inclusiv în Constituție.

Potrivit legislatorilor, această lege implementează decizia Curţii Constituţionale din 2013, care a constatat că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, în care limba de stat se numeşte „română”, prevalează asupra Constituţiei adoptate peste trei ani, în 1994, în care articolul 13 prevede că limba de stat era numită moldovenească.

„Referitor la stabilirea denumirii limba română în detrimentul altor formulări legale utilizate, cum ar fi denumirea limba moldovenească, Curtea Constituțională a subliniat următoarele: în hotărârea din 2013, Curtea a reținut prevalența denumirii limba română din Declarația de Independență față de denumirea limba moldovenească din art. 13 din Constituție. Inițiativa de modificare a art. 13 din Constituție nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Legii Supreme. Ea este o inițiativă tehnică, care rezultă din obligativitatea executării hotărârii Curții nr. 36 din 2013. Cea din urmă hotărâre este executorie pentru toate autoritățile publice, dar și pentru toate persoanele juridice și fizice. Hotărârea din 2013 nu încetează să-și producă efectele juridice și se aplică direct, fără alte condiții de formă”, a declarat luni, 11 martie 2024, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, după ședința Înaltei Curți.