BIJUTERIA unui preot, în centrul Chișinăului

RUINĂ // Se află în inima Chișinăului și face parte din categoria caselor de lux din istoria capitalei. Frumoasa casă de locuit de altădată, în acte conac urban, se dărâmă astăzi, iar copacii și gardul de metal din jurul său o ascund de ochii trecătorilor.

Cu geamurile acoperite, ușile închise, acoperișul și pereții deteriorați, ograda pustie, înconjurat cu plase de metal. Aceasta este astăzi imaginea conacului urban de pe strada Bănulescu-Bodoni 53, monument de arhitectură de importanță naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură ale municipiului Chişinău.

Proiect de restaurare, votat

Clădirea conacului urban se află în proprietatea municipiului Chişinău, iar din 2003 imobilul a fost arendat de compania „Termoservice” SRL pentru o perioadă de 25 de ani. Un contract de societate civilă și un acord adițional au fost semnate în 2010 cu compania „Delectar” SRL, în scopul proiectării şi edificării unui complex cu obiective de menire social-culturală. În luna iunie curent, o schiță-proiect pentru restaurarea şi reconstrucţia edificiului din strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni nr. 53 a fost prezentată, votată și acceptată la ședința Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii. Cu toate acestea, lucrările încă nu au început, clădirea conacului arată din ce în ce mai jalnic, iar administratorul companiei „Delectar” SRL nu a fost de găsit pentru a spune de ce se tărăgănează restaurarea.

Casă înstărită, cu terasă și curte

Conacul urban a fost construit după planul caselor de locuit din anii 1834, iar arhitectura clădirii, în stil eclectic, este inspirată din construcțiile ultimului sfert al secolului al XIX-lea. Potrivit datelor istorice, conacul a fost construit în plan dreptunghiular, alcătuit dintr-un etaj, ridicat pe un demisol înalt și era destinat pentru o familie. Odăile sunt distribuite circular una după alta, cu o ieşire la terasa orientată spre curte. Faţada principală, cu aspect de clădire cu două etaje, are o compoziţie asimetrică, cu şase axe de goluri, cinci de ferestre şi unul al intrării principale, amplasate lateral, în partea stângă. Intrarea principală este formată din două coloane în stil doric, cu șanțuri înguste, ridicate pe piedestale înalte, încoronate cu un fronton triunghiular.

Cu pereții exteriori de culoarea albă, ușa cu pervazurile din lemn sculptat, iar bolta în formă de arc evidențiată de arhivoltă, un detaliu de arhitectură, de regulă decorat cu muluri, așezat deasupra unei arcade la o ușă sau la o fereastră, conacul este o adevărată bijuterie arhitecturală.

Locuința unui preot

Potrivit specialiștilor, informații despre toți proprietarii acestui conac nu se cunosc, dar ultimul care a rămas în datele istorice este protopopulGheorghe Dânga, care ar fi slujit mai mulți ani în Biserica „Sfântul Ilie”. Locașul de cult s-a aflat pe strada Bănulescu-Bodoni 26, un pic mai jos de conac. Biserica a fost construită din lemn, înainte de anii 1800, iar în 1808 a fost rezidită din piatră. În anul 1960, la ordinul conducerii comuniste, biserica a fost demolată.

Ion Ștefăniță, director la Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din R. Moldova (AIRM)

„Ţinând cont de gravitatea situaţiei în care se află imobilul cu statut protejat, cel care arendează, administratorul imobilului, este responsabil pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a acestui monument de arhitectură. Acest imobil face parte din categoria „ruine” care trebuie în mod urgent restaurate. Astfel, până în acest moment, cel care deţine proprietatea a elaborat o documentaţie de proiect privind restaurarea şi reconstrucţia imobilului cu statut protejat. Această documentaţie a fost coordonată și avizată la Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice la Ministerul Culturii. Respectiv, sper că în scurt timp să treacă şi la executarea lucrărilor respectând întocmai proiectul, cu toate normele de restaurare. Noi monitorizăm proiectul de la coordonare, avizare până la executare”.