Banca Mondială estimează o creștere economică de 3,5% în R. Moldova până la finele anului

Banca Mondială estimează pentru R. Moldova o creștere de 3,5% în anul 2017, însă consolidarea creșterii pe termen mediu va depinde de restructurarea sectorului financiar și energetic, dar și de eficiența finanțelor publice.

Marcel Chistruga, care a prezentat prognozele Băncii Mondiale pentru R. Moldova, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă la care a participat și noul director de țară, Anna Akhalkatsi, a declarat că, dacă autoritățile nu vor încetini reformele în cele trei domenii-cheie, în pofida aproprierii alegerilor parlamentare din 2018, republica noastră va putea profita de „avantajele unei creșteri economice solide”.

Potrivit lui Chistruga, în prima jumătate a anului curent, PIB-ul a crescut cu 2,8%, însă creșterea a fost determinată în principal de consumul privat.

„Redresarea remiterilor, creșterea solidă a salariilor și indexarea pensiilor în 2016 au impulsionat creșterea consumului. În pofida creșterii exporturilor, datorată recoltei bune din 2016 și aprecierii importurilor care au crescut cu 13,9%, ca rezultat avem o contribuție negativă a exporturilor nete”, a spus expertul Băncii Mondiale.

Datele Băncii Mondiale arată că rata inflației s-a situat deasupra coridorului de țintire din luna aprilie. În ciuda reducerii ratei de politică monetară cu 150 de puncte de bază până la 7,5%, intermedierea financiară este redusă. Aceasta din urmă, combinată cu o revenire a depozitelor, contribuie la menținerea lichidității excesive. Astfel, rata rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 40%. La finele lunii august, în special din cauza creșterii prețurilor administrative, inflația s-a situat peste coridorul țintă pentru a cincea lună consecutiv. O rata de schimb flexibilă a permis creșterea rezervelor valutare, care depășesc acum 5,5 luni de importuri. Datorită creșterii mai mari a importurilor decât a exporturilor, în prima jumătate a anului 2017 deficitul de cont curent a crescut până la 9,3% din PIB, de la 5,9% anul trecut. În special, grație veniturilor reinvestite, investițiile directe nete au ajuns la 2,2% din PIB, de la 1,6% la sfârșitul anului 2016.

După scăderea din 2016, remiterile au crescut cu 10,5%. Datoria externă a rămas principala sursă de finanțare a deficitului de cont curent. Datorită aprecierii leului, datoria externă a scăzut cu 5,7 puncte procentuale, până la aproape 92% din PIB. În ianuarie-august 2017, veniturile și cheltuielile publice au generat un deficit fiscal de 0,4% din PIB.

Cele mai mari creșteri ale cheltuielilor au fost înregistrate la capitolul subvenții pentru agricultură și achiziții de bunuri și servicii. Totodată, datoria publică a scăzut în prima jumătate a anului curent, ajungând la 40,1% din PIB.

Ținând cont de aceste cifre, Banca Mondială estimează o creștere, pe termen mediu, a economiei în anul 2017 de 3,5%, de 3,8% în 2018 și de 3,6% în 2019.

„Creșterea va fi susținută de o recoltă bună și un consum privat puternic pe fundalul remiterilor mai mari și creșterilor salariale din sectorul privat și public. În pofida evoluției favorabile a exporturilor, având la bază expansuinea semnificativă a importurilor, contribuția comerțului net la creșterea PIB va rămâne negativă. În 2017, pe fundalul unei asistențe externe mai mici din partea UE, deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 3% din PIB. Anticipăm că creșterea puternică a veniturilor publice vor compensa evoluția cheltuielilor publice. În cazul în care se va materializa sprijinul internațional suplimentar, ne așteptăm la o creștere mai accentuată a investițiilor publice”, a mai spus Marcel Chistruga.

Potrivit acelorași prognoze, odată cu revitalizarea mijloacelor financiare externe și îmbunătățirea condițiilor de intermediere în sectorul financiar, dar și progresele de redresare a mediului de afaceri vor încuraja investițiile private. Scăderea asistenței financiare din partea comunității internaționale va determina o creștere a deficitului fiscal, dar acesta va rămâne sub 2,5 la sută din PIB.

Rata medie a inflației va rămâne în coridorul de țintă, adică de 5% până în 2019, iar creșterea continuă a salariilor reale, remiterilor și transferurilor publice vor determina reducerea ratei sărăciei cu 3,2% până în 2019.

Experții Băncii Mondiale iau în calcul și anumite riscuri la scenariul de bază al prognozei, iar cele mai esențiale se referă la încetinirea implementării reformelor necesare pentru sustenabilitatea creșterii economice, inclusiv cele ce țin de restructurarea sistemului financiar și energetic, dar și eficiența finanțelor publice.

„Statul de drept slab și diverse interese ar putea în continuare stopa procesul de reformă. Alegerile parlamentare, programate în 2018, pot afecta, de asemenea, ritmul punerii în aplicare a agendei de reforme. Creșterea mai slabă decât cea preconizată a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova (Uniunea Europeană și Țările Comunității Statelor Independente) ar putea diminua în continuare creșterea economică. Consolidarea finanțelor publice prin creșterea eficienței cheltuielilor publice, inclusiv eliminarea scutirilor fiscale neproductive și îmbunătățirea mobilizării veniturilor, ar permite Moldovei să creeze spațiul fiscal necesar pentru cheltuielile sociale și de capital importante și să stimuleze creșterea economică. Îmbunătățirea guvernanței economice în sectorul financiar și cel real ar ajuta Moldova să își îmbunătățească rezultatele socio-economice (în special în educație, sănătate și infrastructură vitală) și să creeze o bază mai solidă pentru creștere. Eliminarea scutirilor fiscale care nu au o justificare clară rămâne una dintre reformele-cheie din domeniul finanțelor publice”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.