ANALIZĂ: „Rusia s-a abținut până acum să atace Republica Moldova, dar îngăduința lui Putin are la bază un calcul rece”

„Rusia s-a abținut până acum să atace Republica Moldova, dar îngăduința lui Putin are la bază un calcul rece. În caz de atac, reacția României este un factor greu de calculat”, scrie cotidianul „Neue Zürcher Zeitung” din Elveția.

„Atacul Rusiei asupra Ucrainei a dat naștere unei dezbateri cu privire la amploarea ambițiilor revizioniste ale Moscovei. În primăvara anului 2022, Republica Moldova se temea că va deveni următoarea victimă a lui Vladimir Putin. Însă acest scenariu nu a devenit realitate”, scrie cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung într-o analiză din 17 decembrie, semnată de Martin Wagener, profesor de științe politice la Universitatea Federală de Științe Aplicate pentru Administrație Publică din Berlin.

Expertul argumentează că un atac militar asupra R. Moldova nu ar avea sens pentru Rusia în acest moment. Cu toate acestea, Chișinăul are într-adevăr motive de îngrijorare, fapt reflectat și în Strategia de securitate națională din octombrie 2023, în care Rusia este descrisă ca fiind amenințarea principală la adresa statului, explică NZZ.

Ziarul elvețian constată că R. Moldova reprezintă o țintă ideală pentru o invazie.

„Această republică nu beneficiază de garanții externe de securitate și este slabă din punct de vedere militar, cu forțe armate care anul trecut numărau 5 150 de soldați și cu un buget de apărare de 87 de milioane de dolari. Avioane și tancuri de luptă nu sunt disponibile”, citează Rador Radio România.

Posibile urmări ale unei ofensive contra Republicii Moldova

Ne aflăm, spune politologul, în fața unui vid de putere de care Rusia ar putea profita, „infiltrându-și în prealabil în mod discret forțele speciale”. NZZ amintește că Rusia beneficiază și de un contingent de 1 500 de soldați deja staționați în Transnistria separatistă, ale cărei unități de luptă ar putea și ele să intervină.

„În cazul unei operațiuni bine puse la punct, conducerea Republicii Moldova ar fi eliminată în câteva ore, iar rezistența armată s-ar frânge și ea, fără ajutor extern, în câteva zile”, explică expertul.

Acest scenariu ar permite Moscovei să își arate forța în „proxima ei străinătate”, adică în fostul teritoriu sovietic, și să contracareze activitățile NATO, mai citim în analiza NZZ.

„Teritoriul cucerit ar deveni o trambulină ideală pentru a înjunghia Ucraina pe la spate, în vest. Însă aceasta este doar teoria”.

Elemente realiste

Profesorul german explică motivele pentru care Putin a ezitat până acum să lanseze un atac asupra Republicii Moldova.

„Chiar dacă presupunem că atacul i-ar reuși, lui Putin i-ar fi dificil să asigure sprijinul logistic ulterior pentru forțele armate. Rusia ar avea nevoie de o punte terestră până în Transnistria, pentru care ar trebui să treacă cu unitățile sale prin oblasturile Mikolaiev și Odesa din sudul Ucrainei. Din punct de vedere militar, atingerea unui astfel de scop este în clipa de față fără speranță”, citează g4media.ro.

Alternativ, scrie NZZ, s-ar putea încerca aducerea de întăriri prin aeroportul din Tiraspol, a cărui pistă are o lungime de 2 500 de metri, dar podul aerian ar fi vulnerabil nu doar la apărarea aeriană ucraineană. În perioada premergătoare unei astfel de operațiuni, probabilitatea ca Ucraina să ordone o lovitură preventivă și să preia controlul asupra zonei disputate politic este probabil să crească”.

Un factor greu de calculat ar fi, în opinia expertului, comportamentul României, date fiind legăturile culturale strânse ale acestei țări cu Republica Moldova, scrie Wagener, potrivit căruia „pe termen lung pare posibilă chiar și o reunificare a celor două state”.

„Este, deci, puțin probabil ca Bucureștiul să rămână pasiv în cazul în care Moscova ar ocupa din nou zona dintre râurile Prut și Nistru, așa cum a făcut-o în anii 1940. România ar putea să furnizeze arme și să-și desfășoare proprii soldați în uniforme moldovenești. Iar proviziile pentru lupta partizanilor ar putea fi organizate relativ ușor de-a lungul frontierei de 683 de kilometri”, scrie profesorul Wagener.

Pericolul reprezentat de un front extins

Potrivit politologului german, cel mai mare obstacol pentru Kremlin este reprezentat de extinderea frontului. Deși Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson au fost declarate teritorii rusești la sfârșitul lunii septembrie 2022, cucerirea completă a oblastelor se află în desfășurare.

„Se presupune că soldații nord-coreeni au fost recrutați pentru a respinge atacul ucrainean asupra Kurskului. De asemenea, după cum s-a observat recent în Siria, Putin nu a reușit nici măcar să elibereze forțe pentru a împiedica căderea lui Bashar al-Assad, ceea ce a pus în pericol bazele din Tartus și de lângă Latakia”, scrie Wagener.

Expertul german conchide că un atac asupra Republicii Moldova, chiar dacă probabil s-a aflat pe lista de dorințe a Moscovei, a fost amânat din cauza lipsei de resurse militare. Pe de altă parte, reținerea Rusiei ar putea fi interpretată și în sensul „că ea urmărește doar planuri revizioniste limitate”.

„Până în prezent, intervențiile militare au avut loc doar în statele de frontieră Georgia și Ucraina. Cea mai probabilă interpretare este cea pragmatică, respectiv că status quo-ul satisface deja interesele Rusiei. Republica Moldova s-a angajat la neutralitate în articolul 11 al Constituției sale iar desfășurarea de trupe străine nu este permisă. Țara cooperează cu NATO, dar Chișinăul nu caută să devină membră a Alianței. În plus, sondajele de opinie relevă că majoritatea populației este împotriva aderării la NATO”, scrie analistul în paginile NZZ.

Există, prin urmare, o diferență fundamentală între situația din Republica Moldova și cursul vestic al Ucrainei, argumentează analistul.

„Rusia poate folosi inclusiv Transnistria și Găgăuzia autonomă pentru a crea un fundal amenințător în scopul de a influența politica externă și de securitate a R. Moldova. Să nu uităm și de existența campaniilor în favoarea politicienilor favorabili Rusiei. Fără votul moldovenilor din străinătate, Moscova ar fi reușit să o răstoarne pe președinta Maia Sandu în alegerile din octombrie/noiembrie 2024. Prin urmare, deschiderea unui nou front militar nu are sens pentru Rusia în clipa de față”.