Alcoolul și sănătatea: mituri spulberate, riscuri reale și sfaturi pentru un consum responsabil

Deși mulți încă mai cred că un anumit tip de alcool ar fi mai „sănătos” decât altul, cercetătorii avertizează că toate băuturile alcoolice, indiferent de formă, prezintă riscuri semnificative pentru sănătate. Fie că e vorba de vin roșu, bere blondă sau lichioruri clare, efectul negativ principal rămâne același: alcoolul, sub formă de etanol, este o substanță dăunătoare pentru organism.

„Alcoolul este alcool”, subliniază Jürgen Rehm, cercetător senior la Centrul pentru Sănătate Mintală și Adicții din Toronto. Odată ingerat, corpul uman transformă etanolul într-o substanță toxică numită acetaldehidă. Aceasta poate afecta ADN-ul celular, crescând riscul de cancer, explică și Timothy Stockwell, expert în alcoolologie de la Universitatea din Victoria.

Leziunile pot apărea în diverse zone ale corpului – gura, gâtul, ficatul, colonul și sânii. Pe măsură ce organismul încearcă să „repare” ADN-ul afectat, pot apărea mutații ce duc la dezvoltarea cancerului. Katherine Keyes, epidemiolog la Columbia University, afirmă că alcoolul este direct asociat cu cel puțin șapte tipuri de cancer și, în doze mari, poate contribui la afecțiuni ale inimii, ficatului, precum și la depresie, anxietate și tulburări cognitive.

Riscurile cresc odată cu cantitatea de alcool consumată. Asta înseamnă că băuturile cu o concentrație mai mare de etanol – adică cu un procent mai mare de alcool în volum (ABV) – sunt mai daunatoare. O bere cu 8% ABV, de exemplu, este de două ori mai riscantă decât una de 4%, la aceeași cantitate. În general, berea conține mai puțin alcool decât vinul, iar vinul mai puțin decât tăria, dar sunt multe excepții, mai ales în cazul berilor artizanale sau cocktailurilor.

Pentru cei ce nu pot renunța complet la alcool, specialiștii sugerează câteva strategii simple: alegeți băuturi cu ABV scăzut și fiți atenți la cantitățile consumate. O doză standard reprezintă: 330 ml bere (5% ABV), 150 ml vin (12% ABV) sau 45 ml tărie (40% ABV). La cocktailuri, calculul devine mai complicat din cauza amestecului cu sucuri, siropuri sau alte tipuri de alcool. Așadar, într-un context în care e important să știi cât bei, e mai sigur să alegi vin sau bere.

Trebuie să ții cont și de conținutul caloric al alcoolului și de zaharurile adăugate în băuturile mixte. Acestea pot contribui la creșterea în greutate, obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. De asemenea, băuturile care combină alcoolul cu cofeina, precum espresso martini sau vodka Red Bull, pot crea o senzație falsă de energie și diminua percepția stării de ebrietate, ducând la consum excesiv.

Nu există dovezi clare că lichiorurile închise la culoare sunt mai dăunătoare decât cele clare. Totuși, unele cercetări sugerează că acestea pot provoca mahmureli mai severe. Explicația poate fi dată de conținutul mai mare de congeneri, compuși formați în timpul fermentației ce influențează culoarea, gustul și mirosul. Cu cât un lichior are mai mulți congeneri, cu atât efectele post-consum pot fi mai dure. Totuși, există și excepții: unele tipuri de tequila, deși clare, pot avea un conținut ridicat de congeneri.

Concluzia experților este clară: alcoolul nu este lipsit de riscuri, indiferent de formă ori cantitate. Totuși, pentru cei care aleg să consume ocazional, un consum moderat și informat poate reduce expunerea la efectele negative. Alegeți băuturi cu mai puțin alcool, evitați combinațiile cu cofeina și urmăriți cantitatea totală consumată. Pentru o sănătate pe termen lung, moderația rămâne cheia.