ZF: RĂZBOIUL de la graniţele României

După ce a sugerat că Moldova va îngheţa la iarnă şi că va pierde definitiv controlul Transnistriei dacă încheie un acord comercial cu UE şi l-a trimis la Chişinău pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse pentru a-şi aduce „turma“ pe calea cea dreaptă, Rusia a interzis de ieri im­porturile de vin moldovenesc. Pe ucrai­neni Rusia îi ameninţă din acelaşi motiv cu blo­carea exporturilor, de care economia depinde puternic, şi i-a împins într-un scandal de trafic de arme cu Siria. Rusia a pornit un adevărat atac comercial şi politic pentru a distruge drumul către Vest al foştilor sateliţi, scrie zf.ro.

Moldova şi Ucraina, ţări dependente economic şi energetic de fostul „protector“ Rusia, speră să încheie acorduri de parte­neriat cu UE în noiembrie, la Vilnius, ca­pitala ţării care deţine în prezent pre­şedinţia UE. Acordurile ar muta, în multe privinţe, la graniţa cu Rusia aria de influenţă a Uniunii, ceea ce ar leza interesele Rusiei, care caută să construiască propria Uniune Vamală, formată din fostele membre ale URSS, în care comerţul interstatal este scutit de taxe vamale.

În prezent, Uniunea Vamală include Rusia, Belarus şi Kazahstan, dar Moscova vrea să închidă în acest proiect şi Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Această uniune este proiectată a fi o contragreutate economică şi diplomatică la forţa Bruxellesului, dar, având în vedere diferenţa de putere dintre ţările membre, se poate concluziona că deciziile importante vor fi luate de către Moscova, explică „The National Interest”, o revistă americană specializată pe politici internaţionale. Fostul secretar de stat al Statelor Unite Hillary Clinton a descris Uniunea Euroasiatică drept „un efort de resovietizare a regiunii“.

Într-o manevră surprinzătoare, Ar­menia a respins la începutul lunii propu­nerile UE şi a anunţat că va intra în Uniunea Vamală a Rusiei. Premierul Georgiei şi-a expri­mat, de asemenea, interesul pentru oferta Moscovei, scrie EUobserver. Mol­dova şi Ucraina sunt însă hotărâte să reziste pre­siunilor Rusiei.

Rusia: Dacă vreţi UE, pierdeţi Transnistria

În cel mai recent avertisment dat R. Moldova, Rusia a interzis importurile de vin şi băuturi spirtoase moldoveneşti sub pre­textul că acestea conţin „impurităţi“. Un oficial de rang înalt din Moldova a declarat sub rezerva anonimatului pentru EUobser­ver că aceste produse îndeplinesc stan­dardele UE, unde sunt, de altfel, exportate.

Embargoul urmează avertismentelor date la începutul lunii de unul dintre vice-premierii ruşi, Dmitri Rogozin, chiar în Moldova după o întâlnire cu premierul Iurie Leanca. Oficialul rus a comparat Moldova cu o locomotivă aflată pe un drum periculos cu serpentine şi cotituri din cauza cărora şi-ar putea pierde din vagoane, o aluzie clară la pierderea controlului regiunii rebele Transnistria, aflată complet sub influenţa Rusiei. Reamintind brutal dependenţa totală a Moldovei de gazele naturale ruseşti, Rogozin a spus: „Aprovizionarea cu energie este importantă în pregătirile pentru iarnă. Sper că nu o să îngheţaţi“, scrie agenţia Thomson Reuters.

Îndemnat de jurnalişti să comenteze remarcile oficialului rus, preşedintele mol­do­vean Nicolae Timofti a răspuns că „Mol­dova va urma drumul integrării europene“.

Trebuie amintit că vizita lui Rogozin vine după ce România şi Moldova au inaugurat lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, primul care leagă Moldova de UE. Conducta va reduce dependenţa directă a ţării de importurile din Rusia. Însă o parte din gazele pe care le va cumpăra Moldova de la România şi UE vor fi tot ruseşti, notează Deutsche Welle.

Chiar UE este puternic dependentă energetic de Rusia, în pofida eforturilor de diversificare. Conducta ar acoperi 30% din importurile Moldovei de gaze din Federaţia Rusă cu cele din România.

Putin şi Medvedev, în război personal cu Ucraina

În ceea ce priveşte Ucraina, ame­ninţările vin de la cel mai înalt nivel. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că va lua „măsuri de protecţie“ dacă Kievul semnează pactul cu UE.

Premierul Dmitri Medvedev a atacat şi el spunând că Ucrainei i se va interzice accesul la Uniunea Vamală.

Economia ucraineană este dependentă de exporturile de oţel, chimicale şi cereale, din care mai mult de 60% merg către piaţa fostă sovietică. Principalii cumpărători sunt Rusia, Belarus şi Kazahstan, toate ţări membre ale Uniunii Vamale.

Rusia vrea în schimb controlul reţelei de conducte de gaze a Ucrainei, important nod de tranzit pentru gazele naturale ruseşti, şi a promis gaze mai ieftine dacă Kievul acceptă intrarea ţării în această uniune. Preşedintele ucrainean a respins propunerea spunând că este „umilitoare“. Rusia şi-a mărit luna trecută presiunile înăsprind controlul vamal pentru produsele din Ucraina. În afară de pierderea influenţei geopolitice, Rusia se teme că dacă Kievul va încheia un acord comercial cu UE va ajunge să-şi importe propriile produse.

Ucraina s-a văzut, de asemena, pusă în si­tuaţia de a respinge acuzaţii că unul din por­turile sale a fost folosit pentru livrări ma­sive de armament către Siria. Acuzaţiile au la origine un articol publicat de „The Wa­shington Post” bazat pe anchete ale insti­tutului american c4ads, scrie Euractiv. Ana­liştii spun că în spatele afacerii s-ar afla însă Rusia, care încearcă reeditarea scan­dalului „Kolchuga“, care în 2002 a izolat com­plet Ucraina de Occident. Atunci, Ucraina a fost acuzată că a vândut Irakului sen­zori radio mi­litari denumiţi „Kolchuga“. Aceştia fă­ceau parte dintr-un sistem antiaerian sofisti­cat folosit de regimul lui Saddam Hussein. Acuzaţiile se bazau pe înregistrări audio care-l implicau în scandal chiar pe preşe­dintele ucrainean. Înre­gis­trările nu au fost niciodată autentificate, iar Moscova a avut cel mai mult de câştigat în urma afacerii.

Ministrul de Externe al Suediei a descris situaţia actuală ca fiind un „război eco­nomic“ dus de Rusia împotriva statelor foste sovietice care vor legături comerciale mai strânse cu UE.

Belarusul a declarat război Moscovei

Belarusul a declarat război Moscovei arestându-l în august pe Vladislav Baumgertner, un important om de afaceri rus şi directorul general al „Uralkali”, cel mai mare producător rus de carbonat de potasiu, un ingredient folosit la îngrăşămintele chimice.

Baumgertner a fost reţinut sub acuzaţia că „şi-a depăşit autoritatea” în urma eşecului unor negocieri între acesta şi premierul belarus privind stabilirea în comun a preţurilor carbonatului de potasiu. Afacerile cu acest ingredient sunt importante pentru economia Belarusului. Producătorul „Belaruskali”, controlat de stat, este unul dintre cei mai mari contribuabili, prin taxe, la bugetul ţării. Compania este şi o importantă sursă de valută.

„Este o adevărată declaraţie de război”, consideră Kirill Koktish, profesor la Institutul de Relaţii Internaţionale de la Moscova, citat de Radio „Europa Liberă”.
Incidentul ar fi putut reprezenta un şoc mai mare pentru Moscova, deoarece ambii acţionari principali ai „Uralkali” au fost invitaţi la discuţiile cu premierul belarus. Cele două persoane sunt apropiate preşedintelui Vladimir Putin. Rusia a răspuns rapid. În câteva zile, Moscova a interzis importul de porcine şi produse din carne de porc din Belarus şi a redus cu 20% exporturile de petrol către această ţară.

Cu preoţii la atac

Într-o vizită efectuată pe 8 septembrie la Chişinău, patriarhul Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse a îndemnat poporul moldovean să-şi păstreze suveranitatea spirituală în faţa provocărilor economice şi politice.

„Înfiinţarea eparhiei Chişinău a izvorât din puternica dorinţă a poporului moldovean de a fi unit cu poporul rus”, a spus Kiril. „Vocea Moscovei”, o publicaţie apropiată Kremlinului, scrie comentând vizita patriarhului că viaţa religioasă din Moldova este ameninţată de politicienii laici, care consideră că religia nu-şi are locul într-o lume modernă, şi de România, a cărei biserică îşi revendică teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Dmitri Rogozin, vicepremier al Rusiei, către R. Moldova: „Aprovizionarea cu energie este importantă în pregătirile pentru iarnă. Sper că nu o să îngheţaţi”

Patriarhul Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse: „Înfiinţarea eparhiei Chişinău a izvorât din puternica dorinţă a poporului moldovean de a fi unit cu poporul rus“