Vucic anunță alegeri parlamentare anticipate în octombrie, pe fondul uriașelor proteste anticorupție din Serbia

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat că alegerile legislative anticipate vor avea loc în luna octombrie, cu mai bine de un an înainte de termenul normal.

Joi, Aleksandar Vucic a declarat că scrutinul legislativ anticipat ar urma să se desfăşoare în octombrie, indicând două posibile date şi confirmând astfel revendicările manifestanţilor antigvernamentali, care cer organizarea de noi alegeri de peste un an şi jumătate.

„Alegerile legislative din Serbia vor avea loc, după toate probabilităţile, fie pe 18, fie pe 25 octombrie. Vom şti acest lucru în câteva zile”, a afirmat Vucic în cadrul jurnalului de seară al televiziunii naţionale RTS.

Acest scrutin ar urma să aibă loc cu mai bine de un an înaintea termenului stabilit inițial, alegerile ordinare fiind prevăzute pentru decembrie 2027.

Serbia este zguduită încă din noiembrie 2024 de o amplă mişcare de protest, declanşată după prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad, în nordul ţării.

Sute de studenți s-au adunat în Belgrad pentru a protesta împotriva politicilor președintelui Aleksandar Vucic și ale Partidului Progresist Sârb (SNS), formațiunea de guvernământ, pe care îi consideră responsabili pentru dezastru.

Pe 1 noiembrie, copertina din beton a acoperișului recent renovat al gării din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 14 persoane și rănirea altor trei. Ulterior, una dintre persoanele rănite a decedat, bilanțul ajungând la 16 victime.

Tragedia a declanşat furia a sute de mii de cetăţeni. Mişcarea a fost condusă de studenţi, care au interpretat accidentul drept o consecință directă a corupţiei pe care o consideră larg răspândită în Serbia, ţară aflată în negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar care rămâne în continuare un aliat apropiat al Moscovei.

De atunci, studenții de la universitățile din Belgrad și din alte orașe sârbe protestează constant, cerând publicarea tuturor documentelor privind renovarea gării din Novi Sad şi tragerea la răspundere penală a celor considerați vinovați pentru tragedie.

După un moment de reculegere de 15 minute în memoria victimelor, studenții au pornit în marș spre sediul procurorului de stat din Belgrad, unde au depus 1.000 de scrisori identice de protest, adresate biroului Zagorkăi Dolovac, procurorul general al Serbiei.

„Studenții cer să luptați pentru lege și dreptate, fără nicio practică politică sau coruptă,” se arată în scrisoare.

Studenții, partidele de opoziție și mai multe grupuri civice o acuză pe Dolovac, dar și pe alți procurori, de lentoarea anchetei privind dezastrul. Aceştia resping însă acuzațiile.

Manifestanții au purtat pancarte cu imaginea unei mâini însângerate, simbolizând, în opinia lor, responsabilitatea directă a guvernului pentru prăbușirea copertinei gării.

Partidele de opoziție și organizațiile civice au ieşit şi ele în stradă. Ele au legat accidentul de calitatea proastă a lucrărilor de construcție, pe care o pun pe seama corupției și nepotismului.

Coaliția aflată la guvernare respinge ferm acuzațiile de corupție și de responsabilitate politică. Vucic a declarat în repetate rânduri că cei vinovați trebuie identificați și trași la răspundere.

Ceea ce a început ca un apel la o anchetă transparentă asupra tragediei s-a transformat treptat într-o mişcare care cere organizarea de alegeri anticipate.

Deşi şeful statului a promis în mod repetat că va accepta alegeri înainte de termen, până acum a evitat să indice o dată clară. Anunțul privind luna octombrie marchează prima delimitare concretă în acest sens.

Mişcarea de protest pare să-şi fi pierdut din intensitate în ultimele luni. Totuşi, studenţii au anunţat că intenţionează să-şi prezinte propria listă electorală la viitorul scrutin.

Ultimul mare miting, organizat în luna mai la Belgrad, a reunit, potrivit unui organism independent de numărare, aproximativ 180.000 de participanţi.

Peste 180.000 de persoane au manifestat la Belgrad pentru a cere organizarea de noi alegeri. Scopul declarat a fost relansarea mişcării anticorupţie născute după prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad.

„Între 180.000 şi 190.000 de persoane s-au adunat la demonstraţie (...). Este a doua cea mai mare manifestaţie din Serbia de la căderea (preşedintelui Slobodan) Milosevic, în 2000”, a anunțat pe reţeaua X grupul Arhiv javnih skupova (AJS), format din jurnalişti şi intelectuali specializaţi în monitorizarea protestelor.

La protestul major anterior, desfășurat în martie 2025 şi organizat de mişcarea studenţească apărută după tragedia de la Novi Sad, au participat, conform estimărilor, între 275.000 şi 325.000 de persoane.

Directorul poliţiei naţionale sârbe, Dragan Vasiljevic, a anunţat însă că „aproximativ 34.300 de cetăţeni” au fost prezenţi la manifestaţia din Piaţa Slavija, în centrul Belgradului, desfăşurată sub sloganul „Studenţii câştigă”.

Discrepanţa dintre cifrele avansate de poliţie şi cele publicate de AJS este de obicei semnificativă, iar şi de data aceasta diferenţele în estimări au fost foarte mari.

Compania feroviară de stat Srbijavoz a suspendat în zorii zilei de sâmbătă toate transporturile pe reţeaua feroviară a ţării, cu doar câteva ore înainte de marea manifestaţie antiguvernamentală din Belgrad.

Liderul naţionalist Aleksandar Vucic, în vârstă de 56 de ani, se află la putere, fie ca prim-ministru, fie ca preşedinte, de mai bine de un deceniu. El i-a acuzat în mod repetat pe manifestanţi că ar fi agenţi străini care urmăresc răsturnarea guvernului.

„Voi mai fi preşedinte doar pentru câteva săptămâni, apoi voi demisiona”, a declarat acesta, fără a oferi detalii suplimentare.

Ales preşedinte în 2017 şi reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani, Vucic a anunţat recent că va demisiona imediat după convocarea oficială a alegerilor parlamentare, pentru a-şi putea lansa campania electorală. Astfel, el lasă să se întrevadă ambiţia de a reveni în funcţia de prim-ministru.

Cel de-al doilea și ultim mandat prezidențial al lui Vucic ar fi trebuit să se încheie la mijlocul anului 2027. Președintele Serbiei a precizat însă că va sprijini formaţiunea sa, Partidul Progresist Sârb, în efortul de a câştiga viitoarele alegeri, inclusiv scrutinul parlamentar anticipat, care era iniţial programat pentru 2027.