SUA strangulează finanțarea Hezbollah și pregătesc „cea mai zdrobitoare operațiune economică” împotriva Iranului

Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva Hezbollah, vizând rețelele financiare ale grupării și persoane acuzate că facilitează transferuri de bani către aceasta, cu scopul declarat de a-i reduce capacitatea de acțiune.

Noile măsuri, impuse joi de Washington, sunt îndreptate împotriva grupării libaneze Hezbollah, despre care se afirmă că oferă "servicii regimului iranian, sub comanda Gărzii Revoluţionare islamice din Iran". Hezbollah este considerată de mult timp un instrument esențial al influenței iraniene în regiune.

Hezbollah este desemnată ca organizaţie teroristă încă din 1997, iar din 2001 este clasificată și ca mişcare teroristă globală desemnată special. Acest statut justifică, în viziunea Washingtonului, extinderea continuă a regimului de sancțiuni.

Organizaţia şiită din Liban are o structură complexă: acționează ca partid politic, dar și ca grupare armată. Ea deţine propriile sale servicii sociale, şcoli şi spitale și se bucură de o bază solidă de sprijin în rândul musulmanilor şiiţi libanezi, ceea ce îi conferă o influență semnificativă în viața internă a Libanului.

Noile sancţiuni adoptate de Departamentul Trezoreriei de la Washington urmăresc blocarea și perturbarea reţelelor de finanţare ale Hezbollah. Ele presupun înghețarea unor active, interdicţia pentru bănci de a avea relaţii cu entităţile desemnate și oprirea fluxurilor de produse, servicii şi sprijin material către infrastructura financiară a grupării.

Un oficial american a precizat că decizia de joi este separată de pachetul de măsuri anunţate împotriva Iranului. Sancţiunile actuale vizează, printre altele, zece persoane acuzate de trafic de numerar pentru Hezbollah, printre care se află și un om de afaceri turc care controlează o reţea de curieri ce transportă bani între mai multe ţări din regiune și baza Hezbollah din Liban.

Preşedintele american Donald Trump avertizase cu o zi înainte că vor exista consecinţe economice pentru orice stat care oferă Iranului "orice tip de ajutor vital", amplificând astfel presiunea asupra aliatilor Teheranului și asupra eventualilor săi parteneri economici.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunţat că va susţine luni o conferinţă de presă dedicată "celor mai dure sancţiuni din istorie", pe care Statele Unite intenţionează să le impună Iranului, ceea ce ar marca o nouă etapă în războiul economic dintre Washington şi Teheran.

În paralel, Donald Trump a ameninţat că SUA vor lovi Iranul dacă acesta nu îşi va controla aliaţii din Liban, acuzaţi că alimentează tensiunile regionale, în timp ce negocierile dintre Washington și Teheran bat pasul pe loc.

"Iranul trebuie imediat să împiedice grupările afiliate din Liban, plătite masiv, să cauzeze probleme. În caz contrar, vom lovi Iranul din nou foarte puternic, aşa cum am făcut săptămâna trecută, dacă nu chiar mai puternic", a scris Trump pe platforma sa Truth Social, referindu-se la confruntările din sudul Libanului dintre organizaţia libaneză Hezbollah, aliată a Teheranului, şi armata israeliană.

În ciuda acestor avertismente venite de la Washington, la Teheran se ia în calcul un scenariu de escaladare. Iranul analizează inclusiv posibilitatea atacării unor ţinte militare americane în Europa, în eventualitatea în care preşedintele Statelor Unite va intensifica războiul, au relatat miercuri publicaţii internaţionale citând surse iraniene.

Două surse din cadrul regimului de la Teheran au indicat că forţele iraniene au studiat opţiunea lovirii unor obiective americane în sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria, ţară care luna trecută a aprobat folosirea bazei aeriene Bezmer pentru realimentarea avioanelor americane.

Una dintre surse a menţionat că și Ciprul, unde o bază aeriană britanică a fost atinsă de o dronă în martie, se regăsește printre posibilele ţinte pentru eventuale represalii, în cazul unei noi ofensive americane împotriva Iranului.

Sursele citate au precizat că forţele iraniene au evaluat și opţiunea vizării cablurilor subacvatice de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz, în scenariul unei escaladări majore a conflictului, ceea ce ar avea consecinţe grave asupra comunicaţiilor globale.

Relatările subliniază că aceste ameninţări reflectă atitudinea sfidătoare a Teheranului, unde mulţi membri ai regimului consideră că reluarea războiului la o scară mai largă este doar o chestiune de timp.

Donald Trump a declarat marţi că nu există discuţii în curs sau planificate cu Teheranul, în contextul unui impas în dialogul privind încheierea războiului izbucnit în februarie, ceea ce accentuează incertitudinea diplomatică.

Conducerea militară iraniană, inclusiv Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice, avertizează că, în eventualitatea unui nou conflict de mare amploare, Iranul va depăşi strategia folosită anterior. În loc să se limiteze la atacuri asupra unor obiective militare americane şi a infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu, Teheranul ar putea viza ţinte mai îndepărtate şi mai sensibile.

Luna trecută, Garda Revoluţionară a transmis un avertisment direct Regatului Unit în legătură cu utilizarea bazelor militare britanice de către SUA, declarând că "orice bază utilizată pentru a lansa un atac împotriva teritoriului iranian va fi considerată o ţintă legitimă".

Potrivit unor experţi, Iranul dispune de rachete balistice cu rază medie de acţiune, cum sunt cele din seria Shahab, care ar putea fi folosite împotriva unor obiective americane din sudul şi sud-estul Europei, complicând semnificativ calculul strategic al NATO.

În acelaşi timp, preşedintele Donald Trump a ameninţat miercuri cu măsuri economice "teribile" împotriva "oricărei ţări" care ar ajuta Iranul, semnalând o intensificare a presiunii exercitate de Washington după luni de conflict prelungit.

"Anunţ că orice ţară care va permite instituţiilor sale financiare, companiilor sale, aeroporturilor sale sau entităţilor sale guvernamentale să ofere orice formă de colac de salvare Iranului se va confrunta ea însăşi cu teribile repercusiuni economice", a scris liderul american pe reţeaua sa Truth Social, tranșând poziția administrației față de statele dispuse să sprijine Teheranul.

În acelaşi mesaj, Trump susţine că Teheranul "nu a ştiut să profite" de "marea oportunitate" de a ajunge la un acord. El indică faptul că fereastra pentru o soluție negociată se îngustează rapid.

"Anunţ, prin urmare, cea mai zdrobitoare operaţiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei ţări", a mai scris Donald Trump, evocând un "război economic nemaivăzut" îndreptat împotriva Iranului şi a celor care îl sprijină financiar.

"Contrabanda cu petrol, schimbul de valută, transferurile de numerar, casele de schimb valutar, registrele navale, companiile paravan - toate acestea trebuie să înceteze acum", a avertizat el, adresându-se statelor pe care le suspectează că ajută Iranul să ocolească sancţiunile.

În pofida tonului dur, preşedintele nu a indicat explicit nicio ţară și nu a oferit detalii concrete despre viitoarele măsuri sau sancţiuni, lăsând deschisă interpretarea asupra calibrului exact al "operaţiunii economice" anunţate.

Chiar dacă ostilităţile militare s-au diminuat după loviturile israeliano-americane și replicile iraniene din primele săptămâni ale conflictului, situaţia în regiune rămâne foarte tensionată după aproape şase luni de război continuu.

Pe fondul impopularităţii conflictului în politica internă americană şi al rezervelor de muniţie considerabil reduse, preşedintele, cunoscut pentru imprevizibilitatea sa, pare să fi adoptat recent o postură mai prudentă pe plan militar, orientându-se tot mai mult către presiunea economică şi sancţiuni pentru a-şi atinge obiectivele strategice.