Victoria proeuropeană în alegerile din Moldova: Provocări și interferențe rusești în calea aderării la UE

Rezultatele alegerilor parlamentare din Moldova au fost mai bune decât se așteptau aliații occidentali. Partidul pro-european al președintei Maia Sandu a obținut o victorie semnificativă, subliniind orientarea pro-Vest a acestei republici fost-sovietice cu 2,4 milioane de locuitori.

Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu a câștigat 50,20% din voturi, în timp ce Blocul Patriotic, pro-rus, a obținut 24,17%. Această victorie clară a avut loc în ciuda intervențiilor Rusiei și a diverșilor factori destabilizatori care puteau răsturna orice regim aflat la putere.

De la alegerile din 2021, invazia Rusiei în Ucraina a condus la stabilirea a 135.000 de refugiați în Moldova și la o creștere a prețurilor la energie, ce a dus inflația la 34%. Totuși, PAS a văzut o scădere de doar 3% a procentului de voturi față de 2021.

Maia Sandu, fost funcționar al Băncii Mondiale și realeasă ca președinte în 2024, vede acest rezultat ca o victorie categorică. Ea intenționează să adere Moldova la UE până în 2030. Cu un parlament majoritar stabil, poate promova reformele necesare pentru aderarea la Uniune mai eficient. Uniunea Europeană a promis Moldovei 1,9 miliarde de euro pentru a dezvolta infrastructura și a stimula economia. Luna trecută, liderii Germaniei, Franței și Poloniei au vizitat Moldova pentru a-și arăta solidaritatea în ziua independenței țării.

Totuși, după cum subliniază fostul prim-ministru al Moldovei, Natalia Gavrilița, „lupta nu s-a terminat”. Ea a menționat că există determinare pentru a finaliza reformele, în ciuda provocărilor și constrângerilor. Clara Volintiru, de la German Marshall Fund, a explicat că mobilizarea pro-Moscova nu a fost masivă, dar a avertizat că interferența rusă a vizat tot ciclul electoral pentru a amplifica neîncrederea în guvern și viitorul european al Moldovei.

Autoritățile moldovene acuză Rusia că a cheltuit sute de milioane de euro pentru a influența alegerile. Au arestat zeci de persoane acuzate de antrenamente în Serbia pentru provocarea autorităților. O investigație Reuters a arătat că preoți ortodocși au fost plătiți pentru a promova mesaje antioccidentale.

Kremlinul a negat orice implicare în alegeri, dar Volintiru avertizează că Moldova este un „laborator” pentru tacticile rusești care pot fi folosite în alte democrații europene. Un sondaj nepublicat arată că 70% din populație simte un nivel mare de anxietate, scopul interferenței fiind contestarea procesului democratic.

Moldova dorește să adere la UE până în 2030, un obiectiv dificil de atins, dat fiind scepticismul față de extinderea Uniunii în Europa de Vest. Mulți politicieni consideră că războiul din Ucraina a schimbat perspectiva, iar extinderea spre Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest este necesară pentru securitatea și stabilitatea Europei.

Cu toate acestea, negocierile de aderare sunt momentan blocate de Ungaria, aliată a Kremlinului, care refuză să aprobe deschiderea negocierilor cu Ucraina. Președintele Consiliului European, António Costa, explorează soluții pentru a menține procesul în mișcare fără unanimitate, vizând să susțină Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest în drumul către UE. Volintru susține că extinderea este acum o chestiune de voință politică, nu doar un proces birocratic, Bruxelles-ul înțelegând miza geostrategică.