KROLL 2: I’ll be back

Punct de sprijin

Potrivit unui comunicat emis de Banca Națională, doar consorțiul din firmele „Kroll” și „Steptoe & Johnson LLP” a depus o ofertă pentru continuarea investigației furtului din sistemul bancar.

Deci, o singură ofertă. Deși, pentru participarea la concurs, Banca Națională a Moldovei a invitat următoarele firme: „Ernst & Young”, „KPMG”, „Pricewaterhouse Coopers” și „Kroll”. Era previzibil acest final. Primele trei, chiar dacă fac parte din Big 4 al companiilor de audit, n-au participat la concurs. E și firesc, nu e profilul lor. Or, acum, când cele trei bănci au fost devalizate și urmează a fi lichidate, auditul e un fel de ceai cu romaniță în tratarea cancerului.

Auditul trebuia făcut demult și să semnaleze problemele. L-a făcut actualul ministru al Economiei care și confirmă că probleme au existat, ba chiar au fost sesizate conducerile băncilor, dar… Știți dvs. ce a urmat. Așa că invitația auditorilor era din start inoportună. Poate trebuia anunțat un concurs cu condiții clare de investigație/recuperare la care să aplice companii cu profilul respectiv? Nu s-a făcut și am rămas cu o singură ofertă, ceea ce din start e un lucru prost. De ce? Explic pe puncte:

·Un singur participant nu oferă posibilitatea de a alege oferta mai bună. De aceea, concursurile cu un singur pretendent trebuie anulate și repetate. Istoria aeroportului (cu anunțarea participării mai multor companii internaționale care până la urmă în mod misterios n-au participat) este relevantă în acest sens.

·Mai apoi, era normal ca o altă companie să efectueze faza a doua a investigației. Așa se procedează de obicei. Asta ar permite să evaluăm inclusiv faza I a investigației efectuate de Kroll. Nu am niciun motiv să pun la îndoială veridicitatea acelui raport, dar totuși am rămas cu senzația că direcția și adâncimea cercetărilor au fost oarecum limitate. Pentru că datele au fost puse la dispoziție de BNM, care a fost parte a procesului. Pentru că s-a insistat preponderent pe companiile afiliate lui Șor și s-a făcut abstracție de altele. Pentru că nu s-au pomenit instituțiile statului etc.

·Am spus-o și în prima fază, repet și acum – BNM este persoană cointeresată, fiind concomitent furnizor de date și participant la tranzacțiile care trebuie investigate. De aceea, caietul de sarcini (respectiv și comanditarul investigației) ar trebui făcut de o altă instituție a statului. Pentru a evita acest conflict de interese. Altfel riscăm să ajungem în situația când după a doua fază a investigației ni se va spune că este nevoie și de a treia. BNM deja ne sugerează că așa va fi: Obiectivul final al acestei investigații este de a furniza BNM un tablou clar cronologic cu privire la persoanele care au controlat tranzacțiile dubioase, care au deținut controlul băncilor, care au beneficiat de pe urma tranzacțiilor investigate… și a elabora și implementa o strategie de recuperare a activelor. Clar sau trebuie descifrat? După ce dl Chetraru ne-a zis că CNA știe mult mai multe decât se conține în primul raport Kroll, iată că Drăguțanu vrea un tablou clar cronologic. Vom mai plăti bani grei ca în cele din urmă să ne alegem cu o strategie de recuperare a activelor.

Deci, cei care așteaptă răspunsul la întrebarea: unde-i miliardul?, ca să nu mai zic de cei care vor ca miliardul să fie întors, se pot relaxa. Să cumpere mai mult pop-corn de pe acum (pentru că roada de porumb e proastă în acest an) și să se așeze mai comod pe divan. Serialul continuă. Sezonul 2. Eroii deja îndrăgiți sunt aceiași.