Istoria (in)succesului sau „Lost in Translation”

Punct de sprijin

Pentru că, de la o vreme, istoria succesului s-a terminat urât, partenerii externi au adoptat față de guvernările de la Chișinău o atitudine asemenea celei față de un om cu handicap mintal.

Mai întâi, ambasadorii au transmis guvernării un road map cu restanțele la implementarea Acordului de Asociere. De atunci, guvernele au tot căzut, mai mult au activat în interimat și, respectiv, nu au progresat mult. În sfârșit, avem majoritate stabilă și Guvern stabil. Cel puțin, așa afirmă guvernarea actuală. Doar că atitudinea odată formalizată se păstrează. Toți vin să ne confirme susținerea și asistența necesară, doar că trebuie să respectăm regimul și să luăm la timp pastilele conform prescripțiilor de tratament. Guvernul Cioloș a venit cu lista lui din 7 puncte. După care a urmat lista cu 13 puncte din partea Consiliului UE cu aceeași diagnoză și același tratament - UE așteaptă „rezultate concrete privind reformele” pentru a-și „restabili încrederea” în autoritățile de la Chișinău și solicită implementarea accelerată a Agendei de asociere.

E bine că a apărut această atitudine. Înseamnă că, încet-încet, încep să înțeleagă ceea ce se petrece în R. Moldova. Și totuși, ceva le scapă.

Ceea ce le scapă ambasadorilor e că vorbim pre limbi diferite. Este un film de Oscar, Lost in Translation, care ar fi util ca să înțeleagă fenomenul. Istoria (in)succesului tot de acolo se trage. Atunci când cei de la Consiliul UE scriu că așteaptă „rezultate concrete privind reformele”,cei de la Chișinău înțeleg cu totul altceva. Deși sună foarte asemănător, dar sintagma corectă autohtonă este „rezultate concretnye”. Pe unele dintre acestea deja le-am văzut.

De exemplu, Consiliul îndeamnă autoritățile să întreprindă audituri la cele trei bănci sub supraveghere specialăprin rapoarte de calitate înaltă și acțiuni de follow-up, în strânsă colaborare cu FMI, precum și să ia în considerare screening-ul riscurilor sistemice din sectorul bancar. Au fost finalizate auditurile? Nu. Chiar conducerea actuală – Drăguțanu și Sturzu ne furnizează informații diferite (unul zice că totul e ok, celălalt - că există probleme cu credite neperformante și, implicit, riscuri). Or, așa ceva este inadmisibil dacă chiar vrem stabilizarea sectorului bancar. Miercuri, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, și președintele, și premierul, și Drăguțanu (este sau nu acesta șef la BNM?) încercau să ne liniștească, zicând că situația e sub control. Asta o știm. Doar că la noi control a fost tot timpul și asta, după cum am văzut, nu înseamnă deloc și stabilitate.

Consiliul mai vrea să se asigure că fraudele, care au afectat sistemul bancar în 2014, sunt supuse unei investigații aprofundate, imparțiale, cu scopul de a recupera fondurile deturnate și a aduce pe cei responsabili în fața justiţiei.Ce înseamnă asta? Că UE nu crede că investigația este aprofundată și imparțială. Iar scopul nu este de a recupera fondurile deturnate și a aduce pe cei responsabili în fața justiţiei. A avansat cumva ancheta? Am aflat ceva nou și principalul – unde e miliardul și cine sunt cei responsabili? Desigur că nu. Iar că aceștia vor fi aduși în fața justiţiei – în genere e din domeniul fantasticului.

Consiliul este preocupat de lipsa independenței agențiilor judiciare și de aplicare a legii. Acesta subliniază importanța aplicării reformelor care asigură independența, eficiența, transparența și responsabilitatea sistemului judiciar și a instituțiilor anticorupție. Ei, cum se reformează sistemul judecătoresc am văzut la alegerile președintelui CSJ. Chiar și ambasadorul SUA s-a arătat nedumerit. Dar asta, cum ziceam, e consecința deficiențelor de translare. La noi se poate fenta softul cumpărat pe banii americanilor. Și nu de hackeri, ci chiar de judecători! Iar șeful lor zice că totul e ok și se realege fără concurs. Acum, urmează să vedem și reforma procuraturii. Cred că partenerii vor avea și aici surprize.

Atunci când partenerii vor înțelege aceste subtilități, acest specific de la noi și acest Lost in Translation, vor ajunge poate și la concluzia că stabilitatea la noi nu duce la reforme.De aceea, ierarhia priorităților va trebui inversată. Asta dacă vor ca în R. Moldova să se schimbe ceva…