Viața în Marea Britanie, între oportunități și nesiguranță: mărturia unui profesor român despre adaptare și lipsa de viață socială

Un român a vorbit deschis despre provocările întâmpinate după mutarea în Marea Britanie și despre adaptarea la o cultură foarte diferită de cea din România.

Nicu Ion, profesor de matematică stabilit la Newcastle și fost consilier local ales din partea Partidului Laburist, a fost invitat în cadrul proiectului „Românii care schimbă comunități”, o campanie dedicată promovării implicării civice a românilor din diaspora și întăririi legăturilor dintre comunitățile românești din afara granițelor și România. În cadrul emisiunii, el a vorbit pe larg despre dificultățile de adaptare la cultura și stilul de viață britanic.

Potrivit lui, lipsa unei vieți sociale consistente, numărul redus de activități de recreere și sentimentul de nesiguranță resimțit în spațiile publice s-au numărat printre cele mai mari provocări după stabilirea în Regat.

„Ce vi s-a părut mai greu în primii ani?”, a fost întrebat de jurnalistul Bogdan Bolojan.

„Partea asta culturală, socială, a fost destul de complicată. La început nu prea am simțit lucrul acesta, dar cu trecerea anilor am început să resimțim din ce în ce mai mult faptul că totuși modul lor de viață e foarte diferit de al nostru în România, în sensul că nu prea ai viață socială, nu prea ai evenimente la care să participi. Să ieși să te plimbi într-un parc implică niște riscuri aici. Poți fi înjunghiat, poți fi atacat. Nu-i ca în România, să te duci cu familia într-un parc.

Aici te duci într-un parc și e posibil să fii atacat de adolescenți pe biciclete, să fii înjunghiat, fel și fel de chestii de genul ăsta. Cei care locuiesc aici înțeleg și știu la ce mă refer.

Ei nu au o cultură a vieții în spațiu liber, să te recreezi, să te plimbi cu familia. Aici, când iese soarele, se înmulțesc cazurile de bătăi, de violență, de lucruri de genul ăsta, că vremea bună de afară îi împinge la comportament din ăsta antisocial.

Nu spun că e peste tot așa. Dar, ca tendință generală, cam așa este. Nu prea ai activități, cum ai în România, și multe posibilități, atâtea ocazii de socializare. Deci cred că partea asta a fost cea mai complicată”, a mărturisit Nicu Ion.

El a subliniat, în același timp, că Marea Britanie oferă numeroase oportunități profesionale și personale, poate chiar mai multe decât România, însă acestea sunt însoțite de dificultăți legate de adaptarea la o altă cultură, la o altă mentalitate și la un mod diferit de a relaționa între oameni.

„În ceea ce privește oportunitățile economice, de a evolua în carieră, de a-ți crea niște trasee din punct de vedere profesional și chiar la nivel personal, niște proiecte personale, le poți îndeplini mai ușor decât în România. Toate aceste oportunități vin la pachet cu provocări și cu o continuă nevoie de adaptare. În primul rând, să te adaptezi la modul de viață, la cultura lor, la mentalitatea lor, la modul lor de a relaționa.

De exemplu, la muncă poți avea prieteni foarte buni, râdeți, glumiți și după ce se termină programul și te vezi cu el pe stradă, s-ar putea să se facă că nu te cunoaște. Ăsta-i stilul lor.

Petreci nouă ore la muncă cu cineva, vă salutați pe holuri, luați masa împreună și, după care, te întâlnești cu el la mall și trece pe partea cealaltă ca și cum nu te-ar cunoaște. Asta-i cultura lor. Nu le place să socializeze în afara zonelor de confort”, a explicat el.

Nicu Ion a detaliat că adaptarea reală presupune și acceptarea unui alt mod de a comunica și de a construi relații. Britanicii își ridică numeroase bariere emoționale, iar discuțiile rămân adesea la un nivel superficial, fără profunzime.

„Ca să poți să fii dintre ai lor, trebuie să negi și cine ești tu, identitatea ta, și cumva să încerci să îmbrățișezi în totalitate modul lor de a face lucrurile, de a gândi și de a conversa.

Eu n-am fost dispus să fac asta și cred că mulți dintre compatrioții noștri nu sunt dispuși să o facă. Eu cred că noi, ca români, avem un mod de a relaționa mult mai profund și mai cu semnificație. Noi când stăm de vorbă, chiar vorbim.

Dacă cineva spune „Băi, cum te simți?” și spui „Nu mă simt bine”, următoarea întrebare naturală pentru noi, ca români, este: „Dar ce s-a întâmplat, ești ok?” și încerci să stai de vorbă cu omul respectiv, care poate chiar vrea să spună ceva.

Aici te întreabă: „Are you alright?” (Ești ok?). Dacă spui că nu ești ok, râd și trec mai departe. Adică nu-i interesează dacă ești bine. E o întrebare pe care ei o pun, dar nu ca să știe ce faci, ci ca un salut. Adică: „Bună! La revedere”... Și atât.

Adică ei nu stau să comunice într-un mod mai profund. Ei vorbesc despre vreme, despre lucruri din astea foarte banale care nouă ni s-ar părea infantile. Ei își creează niște bariere emoționale, afective, și nu vor să le depășească sau așa sunt ei formați, poate și cultura asta mai nord-europeană. Cred că și scandinavii sunt puțin în felul acesta, germanii...”, a spus Nicu Ion în emisiunea din cadrul proiectului „Românii care schimbă comunități”.

Proiectul „Românii care schimbă comunități” este derulat de DCNews Media Group în perioada aprilie-octombrie 2026, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, și aduce în prim-plan români din diaspora care, prin activitatea lor profesională, civică și socială, contribuie la dezvoltarea comunităților în care trăiesc și promovează o imagine pozitivă a Romaniei peste hotare.