Transhumanța de primăvară


Contre-jour // Toată clasa politică de la noi este rodul unei perpetue „transhumanțe”: grupuri și organizații întregi de partid își schimbă steagul de la o lună la alta
Avem despre ce discuta. Decizia Curți Constituționale din 4 martie, care ne permite să ne alegem „tătucul” în mod direct și conștient, a inflamat întreaga R. Moldova. Sunt descifrate scenariile acestei mutări surprinzătoare a puterii: De ce a cedat Plahotniuc funcția de șef al statului? Cine va fi interpusul care va „acoperi” schema oligarhică? Există vreun acord între Plahotniuc și socialistul Dodon? Care este partitura Moscovei? Dar ce-au avut de spus americanii, a fost vreo sugestie din partea lor? Se vor înțelege Maia Sandu și Andrei Năstase? Vor avea moldovenii curajul și maturitatea să voteze o femeie președinte?...
Cu alte cuvinte, suntem ocupați. Dacă cineva a intenționat să ne modifice agenda, a reușit perfect. Miza alegerii președintelui reaprinde vechile rivalități pe scena politică, care păreau cumva amorțite. Poate fi un truc, o înțelegere între cei implicați pentru a spori zgomotul de fond. Am mai avut atacuri dure, despărțiri definitive, demascări, ca pe urmă totul să se sfârșească într-un „pupat piața Independenței”.
Continuarea articolului o puteți citi pe print în ediția de azi a Ziarului NAȚIONAL, pe care îl găsiți în fiecare chioșc de presă.












































































