Lukașenko îndeamnă Ucraina să evite provocarea Rusiei, în timp ce Zaharova întreabă cum s-a ajuns lângă „ursul adormit”

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, un aliat al lui Vladimir Putin, dar recent vizitat frecvent de oficiali din administrația Trump, a afirmat într-un interviu că Ucraina ar fi trebuit să caute relații normale cu Moscova și să nu fi provocat „ursul adormit”. Aceasta este o metaforă pentru ambițiile imperiale puse pe seama Rusiei. În replică, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a sugerat că, dacă cineva ajunge lângă „ursul adormit”, ar trebui să se întrebe cum a ajuns acolo, relatează TASS, agenția oficială rusă.

Discutând despre cauzele izbucnirii conflictului din Ucraina, Aleksandr Lukașenko a subliniat că, dacă Kievul intenționa să construiască o politică lingvistică specifică, ar fi trebuit să o facă într-un mod calm și treptat, de-a lungul mai multor ani. Nu să trezească „ursul adormit”. În schimb, a subliniat Lukașenko, s-a decis pur și simplu să se „impună” populației vorbitoare de limbă rusă.

„Ei bine, vă spun ca un politician vechi: dacă trăiți lângă acest „urs adormit”, nu-l treziți, stabiliți relații normale”, a declarat președintele belarus într-un interviu pentru Newsmax TV. Liderul de la Minsk a menționat că a fost prezent la negocierile prin care Rusia și Ucraina au ajuns la un acord atât pentru Crimeea, cât și pentru securitate. El a precizat că Kievul nu avea nevoie de baze militare pe peninsulă, astfel încât părțile au convenit ca acestea să fie rusești.

Lukașenko a menționat și că Rusia a furnizat Ucrainei timp de mulți ani energie la preț redus. „Relațiile erau normale. Nu era nevoie să se organizeze, cu sprijinul americanilor și europenilor, acel Maidan”, a adăugat el, referindu-se la protestele din Ucraina ce au dus la căderea președintelui prorus Viktor Ianukovici.

Maria Zaharova, printr-un răspuns la avertismentul lui Lukașenko, a întrebat retoric cum a ajuns cineva să „doarmă lângă un urs”. „De ce nu vreți să vă întrebați cum ați ajuns acolo?”, a spus diplomatul rus.

Pe de altă parte, Lukașenko, care a permis folosirea teritoriului Belarusului pentru invadarea Ucrainei în 2022, a solicitat acțiuni rapide pentru a încheia conflictul. A subliniat implicarea lui Donald Trump în mediere. „Multe depind acum de poziția lui Trump și a Statelor Unite. Principalul este ca Trump să nu se retragă din această poziție”, a declarat Lukașenko pentru Newsmax. Fragmente din interviu au fost publicate de agenția de știri de stat belarusă BelTA.

„Este o personalitate puternică, uneori impulsivă. Să nu renunțe, să nu ridice mâinile și să plece. Dacă va acționa ferm, vor exista rezultate”, a spus Lukașenko, referindu-se la Trump. „Dacă totul ar depinde doar de Trump, războiul s-ar fi terminat demult. Dar este un proces complex și Trump nu poate rezolva totul singur. Conflictul trebuie înghețat complet. Odată ce oamenii nu mai sunt uciși, se pot așeza la masa de discuții pentru a rezolva totul”, a spus Lukașenko, în condițiile în care Moscova respinge un armistițiu prealabil negocierilor.

Lukașenko a avertizat că eșecul în stoparea războiului ar putea „avea consecințe grave pentru Europa și lume”. Ar putea deveni un conflict global, a subliniat liderul autocrat belarus, la putere deja de peste trei decenii. Propunerea inițială de pace a SUA, criticată ca vădit pro-rusă, a suferit modificări.

Oficiali americani și ucraineni, precum și europeni, au avut consultări recente în Berlin. Trump și-a manifestat frustrarea că Putin și Zelenski nu au ajuns la un acord pentru a opri războiul de aproape patru ani. Forțele ruse controlează aproximativ 19% din Ucraina și avansează lent spre vest pentru a-și asigura controlul asupra regiunii Donbas din est.