Ungaria și Bulgaria cer UE să nu grăbească deschiderea clusterelor cu Moldova și Ucraina, iar Croația cere Muntenegrului să-și rezolve disputele înainte de aderare

Ungaria și Bulgaria au cerut eliminarea din proiectul concluziilor Consiliului European a formulării potrivit căreia toate clusterele rămase în negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. În același timp, Zagrebul face presiuni asupra Muntenegrului să-și rezolve disputele de lungă durată înainte de finalizarea negocierilor de aderare la UE.

Potrivit unor surse diplomatice de la Bruxelles, Ungaria și Bulgaria au insistat ca formularea „cât mai curând posibil”, referitoare la deschiderea clusterelor de negociere rămase în cazul Republicii Moldova și al Ucrainei, să fie scoasă din documentul pregătit pentru summitul liderilor europeni din 15-16 octombrie.

Într-o versiune a proiectului de concluzii, pregătită înaintea reuniunii, liderii europeni urmau să salute progresele celor două state și să declare că așteaptă „deschiderea tuturor celorlalte clustere cât mai curând posibil, în conformitate cu abordarea bazată pe merite”. În versiunea actualizată a documentului, expresia „cât mai curând posibil” a fost eliminată atât din paragraful referitor la Ucraina, cât și din cel dedicat Republicii Moldova.

Conform surselor diplomatice, Ungaria și Bulgaria au cerut modificarea textului. Argumentul invocat ar fi fost necesitatea păstrării unei formulări apropiate de cea convenită anterior de liderii europeni, precum și evitarea oricăror presiuni politice.

Textul se află în continuare în negociere între cele 27 de state membre și poate fi modificat până la adoptarea concluziilor finale de către liderii UE.

Pe 13 octombrie, la Luxemburg, Republica Moldova și Ucraina au deschis oficial negocierile pentru clusterele 2 – „Piața internă” și 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”. Astfel, celor două state le mai rămân de deschis două grupuri de capitole de negociere: clusterul 4 – „Agenda verde și conectivitatea durabilă” și clusterul 5 – „Resurse, agricultură și coeziune”.

Consiliul European discută joi și vineri la Bruxelles, printre altele, despre procesul de extindere a Uniunii Europene și reformele necesare pentru pregătirea blocului comunitar în vederea primirii unor noi membri.

CROAȚIA FRÂNEAZĂ MUNTENEGRUL

Pe de altă parte, Zagrebul face presiuni asupra Muntenegrului pentru ca acesta să-și rezolve disputele de lungă durată privind crimele de război, despăgubirile și delimitarea frontierelor înainte de finalizarea negocierilor de aderare la UE. Muntenegru este țara candidată cea mai avansată pe drumul către aderarea la UE, pentru care este preconizat anul 2028. Croația, care a aderat la blocul comunitar în 2013, este cel mai nou stat membru al Uniunii.

Într-un interviu acordat în marja unei reuniuni a Partidului Popular European, organizate înaintea summitului UE, prim-ministrul croat Andrej Plenković a declarat că Zagrebul a avut o atitudine „extrem de constructivă”. El a subliniat însă existența unor probleme nerezolvate în negocierile privind capitolul 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și capitolul 31 (Politica externă, de securitate și de apărare), unele dintre acestea datând de zeci de ani.

„Unele dintre acestea se află pe ordinea de zi de doi ani, fără să se înregistreze niciun progres”, a spus el, îndemnând Muntenegru să facă progrese. „Le vom cere colegilor noștri să îi ajute să înregistreze progrese, dacă există obiectivul de a încheia negocierile”, a menționat premierul croat.

Preocupările Croației sunt prezentate într-un document de orientare, în care Zagrebul insistă că susține ambițiile Muntenegrului de aderare la UE, dar identifică și mai multe dispute nerezolvate care trebuie soluționate. „Croația urmărește să faciliteze aderarea Muntenegrului, nu să o împiedice”, se menționează în document.

Potrivit documentului, mai multe dintre problemele nerezolvate decurg din implicarea Muntenegrului în agresiunea militară împotriva Croației din anii 1990, inclusiv atacurile asupra orașului Dubrovnik și ocuparea unor părți din teritoriul croat. Printre solicitările Zagrebului se numără despăgubiri pentru cetățenii croați deținuți în lagărul de la Morinj, unde peste 300 de croați au fost reținuți între octombrie 1991 și august 1992, după ocuparea unei părți din regiunea Dubrovnik de către forțele sârbe și muntenegrene.

Croația solicită, de asemenea, conservarea și expunerea permanentă a unei plăci comemorative la fostul lagăr de detenție, precum și redenumirea unei piscine municipale din Kotor, dedicată lui Zoran Gopčević, fost jucător internațional de polo pe apă. Potrivit documentului, acesta a servit drept gardian la Morinj în 1991 și 1992.

Printre celelalte cereri restante se numără urmărirea penală a crimelor de război comise în timpul Războiului de Independență al Croației și continuarea discuțiilor privind delimitarea frontierei dintre cele două țări. Zagrebul susține că soluționarea acestor probleme este necesară înainte de încheierea negocierilor de aderare.