MEC propune practică pedagogică din primul an și probă de predare la absolvirea studiilor

Studenții care se pregătesc să devină profesori, învățători sau educatori ar urma să înceapă practica pedagogică încă din primul an de studii. Aceasta se va desfășura sub îndrumarea cadrelor didactice cu experiență. La absolvire, viitorii pedagogi vor susține și o probă practică de predare, prin care își vor demonstra competențele profesionale. Prevederile sunt incluse în noua Concepție de formare inițială a cadrelor didactice, prezentată astăzi, 15 octombrie, de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, și directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), Viorica Andrițchi.

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune ca noul model să fie aplicat din anul de studii 2027–2028 pentru tinerii admiși la programele de științe ale educației din universitățile țării. Studenții care urmează deja aceste programe își vor încheia studiile conform cerințelor actuale.

„Schimbările urmăresc să consolideze pregătirea practică a viitoarelor cadre didactice, astfel încât acestea să acumuleze experiență de lucru cu copiii înainte de angajare și să poată răspunde mai bine nevoilor de învățare ale acestora”, a declarat Dan Perciun.

Concepția a fost elaborată în urma analizei programelor Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Universității de Stat din Moldova și Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Au fost examinate și modele de formare a cadrelor didactice din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. Totodată, au fost evaluate nevoile profesionale a peste 1.000 de tineri care au absolvit programe de științe ale educației în ultimii trei ani.

Analiza a arătat că, în prezent, conținuturile predate viitorilor pedagogi diferă de la o instituție la alta. De asemenea, chiar și studenții cu rezultate academice bune întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice cunoștințele teoretice în fața unei clase de elevi. Pentru a răspunde acestor probleme, Concepția propune un plan-cadru comun pentru toate universitățile care pregătesc viitori pedagogi.

Planul ar urma să cuprindă cinci componente de bază: specialitatea, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea. Studenții vor învăța conținuturile de specialitate și cum să le explice elevilor, apoi vor exersa predarea și vor urmări efectele acesteia asupra rezultatelor și stării de bine a copiilor. Pe baza observațiilor, își vor putea îmbunătăți strategiile de predare.

Practica pedagogică ar urma să fie organizată progresiv, începând din semestrul I al primului an de studii. Studenții vor începe prin observarea lecțiilor și participarea la activități educaționale. Ulterior, vor preda secvențe de lecție, vor desfășura activități de predare ghidată și, în etapele următoare, vor preda independent, cu asistență.

Concepția prevede crearea unei rețele naționale de instituții-bază pentru practica pedagogică, aprobate prin ordinul MEC. Instituțiile vor fi selectate în baza unor criterii de calitate, iar studenții vor fi îndrumați de mentori care au urmat un program special de formare.

Profesorii universitari și mentorii din instituțiile partenere vor planifica împreună activitățile, vor asista la lecții și vor evalua rezultatele practicii. Studenții vor participa și la seminare de reflecție, unde vor analiza experiențele de predare, dificultățile întâlnite și soluțiile prin care își pot îmbunătăți activitatea.

Potrivit modelului propus în Concepție, pregătirea viitorilor profesori va fi consolidată în domeniul didacticii și al psihopedagogiei. Astfel, viitorii pedagogi vor avea mai mult sprijin pentru a învăța cum să faciliteze însușirea disciplinei de către elevi și cum să adapteze metodele de predare la nevoile fiecărui copil.

Concepția propune și schimbarea evaluării de la absolvire, care ar urma să includă trei probe: o probă practică de predare, o probă integratoare și teza de licență sau de master. În cadrul probei practice, absolventul va susține o lecție, evaluată în baza unor criterii clare. Apoi, își va analiza activitatea: ce obiective a urmărit, ce a reușit, ce dificultăți au apărut și ce ar schimba.

Proba integratoare va verifica modul în care absolventul îmbină cunoștințele de specialitate cu didactica, psihopedagogia și evaluarea, pentru a răspunde unor situații reale din clasă. Teza va avea un caracter aplicativ și va demonstra capacitatea de a analiza o problemă din educație, de a utiliza date și de a propune soluții pentru îmbunătățirea predării.

Noul model propune un traseu de profesionalizare de trei ani la licență și doi ani la masterat, cu roluri bine delimitate pentru fiecare ciclu. Licența va asigura o bază de pregătire de specialitate, psihopedagogică și didactică. Masteratul va aprofunda formarea și va dezvolta autonomia profesională, capacitatea de cercetare și abilitatea de a gestiona situații educaționale complexe.

Persoanele care vor intra în profesie după studiile de licență ar urma să aibă la dispoziție cel mult cinci ani de la prima angajare pentru a finaliza masteratul corespunzător traseului de calificare. Mecanismele concrete de aplicare vor fi stabilite prin acte normative ulterioare.

Documentul prevede și posibilitatea ca absolvenții altor domenii de formare să acceadă în profesie prin modulul psihopedagogic, programe de calificare sau recalificare și masterate didactice complementare.

Incluziunea, siguranța copiilor, colaborarea cu părinții și utilizarea responsabilă a tehnologiei, inclusiv a inteligenței artificiale, vor fi abordate pe tot parcursul formării. Studenții vor învăța să adapteze sarcinile la nevoile copiilor și să colaboreze cu familia și specialiștii de sprijin. De asemenea, vor învăța să utilizeze tehnologia pentru proiectarea lecțiilor, evaluare și analiza progresului elevilor.

Noul model completează măsurile MEC pentru îmbunătățirea pregătirii și susținerea viitoarelor cadre didactice. Începând cu admiterea din 2026, media minimă de acces la studiile superioare de licență în domeniul științelor educației a fost majorată de la 6,5 la 7.

Din 1 septembrie 2026, bursele studenților din acest domeniu au crescut cu 40%. Acestea ajung la 4.565 de lei lunar pentru categoria I, 3.900 de lei pentru categoria a II-a și 3.565 de lei pentru categoria a III-a, în funcție de rezultatele academice. Studenții care învață cu frecvență, pe locuri bugetare, pot primi burse pe întreaga durată a studiilor, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate. Numărul beneficiarilor nu este plafonat.

După absolvire, tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei. Valoarea depinde de studiile absolvite, disciplina predată și localitatea în care se angajează. Măsurile de sprijin includ și reducerea normei didactice la 75%, precum și asistența unui mentor în primii cinci ani de activitate.

În anul de studii 2025-2026, în domeniul general de studii Științe ale educației erau înscriși 7.922 de studenți: 5.680 la licență și 2.242 la masterat.