Un strateg pro-Kremlin îi explică lui Donald Trump ce vrea Vladimir Putin în Ucraina

„Dacă vorbim despre încetarea acțiunilor militare de-a lungul actualei linii a frontului, atunci este puțin probabil ca o astfel de abordare să fie luată în serios la Moscova”, scrie Dmitri Trenin, un strateg rus, în cotidianul Kommersant, după alegerile care l-au readus pe Donald Trump la Casa Albă.

Promisiunea lui Donald Trump a pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore nu a fost luată în serios la Moscova, iar un strateg pro-Kremlin explică acum și ce anume și-a dori Kremlinul prin încheierea conflictului.

„În ceea ce privește disponibilitatea de a pune capăt războiului, trebuie să înțelegem că, în primul rând, nu va fi posibil să se facă acest lucru «în 24 de ore» și, în al doilea rând, «a pune capăt războiului» nu înseamnă «a opri luptele», ci a rezolva problemele care au condus la el”, scrie Dmitri Trenin, director științific al Institutului de Economie și Strategie Militară Mondială din cadrul Școlii Superioare de Economie a Universității Naționale de Cercetare.

„Dacă vorbim despre încetarea acțiunilor militare de-a lungul liniei existente de contact de luptă, atunci este puțin probabil ca o astfel de abordare să fie luată în serios la Moscova, continuă” Trenin.

„O astfel de «oprire a războiului» nu va fi nimic mai mult decât o pauză, după care conflictul va izbucni cu o vigoare reînnoită și, probabil, cu o intensitate mai mare”, susține el.

Apoi, Trenin enumeră și scopurile pe care Rusia le are în Ucraina. „Natura viitorului regim ucrainean, potențialul militar și militar-economic, precum și statutul militar-politic al Ucrainei sunt de o importanță primordială pentru Rusia. În plus, este necesar să se ia în considerare noile realități teritoriale”, insistă el.

Poziția exprimată de Trenin în articolul Kommersant este mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cea inițială a Kremlinului, înainte de debutul invaziei la scară largă. Moscova a anunțat atunci că scopurile războiului sunt, printre altele, demilitarizarea și denazificarea Ucrainei – ceea ce înseamnă, printre altele, o schimbare de regim la Kiev.

Rusia a insistat de asemenea că nu va accepta intrarea Ucrainei în NATO, în vreme ce diverși comentatori au spus că Moscova nu ar fi de acord nici cu aderarea Ucrainei la UE.

În textul său pentru Kommersant, Trenin a subliniat că „este dificil să ne așteptăm ca administrația Trump să fie de acord cu un dialog substanțial pe aceste teme, cu atât mai puțin să ia în considerare interesele fundamentale ale Rusiei”.

„Dacă va da dovadă de bunăvoință, dialogul va începe, dar chiar și în acest caz un acord este departe de a fi garantat”, spune el.

„Pentru moment, este bine că Trump și-a declarat dorința de a reduce ajutorul militar pentru Ucraina. În ciuda probabilei compensații parțiale pentru sprijinul acordat Kievului de către Europa, această dorință, dacă va deveni o soluție, va apropia pacea”, mai scrie Trenin.